Afacerea „Bricheta”

„Trecerea de la combustibilii tradiţionali – lemn, cărbune, gaze naturale, la combustibilul din deşeuri vegetale le aduce consumatorilor o economie considerabilă, în medie de 50% – 70% din sumele cheltuite pentru încălzirea locuinţelor”, comunică pentru JURNAL Oleg Donoagă, care a deschis recent o linie specializată pe producere a brichetelor din paie.

Victoria POPA

Având în spate două facultăţi, tânărului nu i-a fost frică să lase postul de şef de direcţie la Camera de Licenţiere şi să lanseze o afacere pentru care statul nu acordă nicio susţinere. „Auzisem informaţii despre căldura ecologică şi ne-am interesat cum am putea produce şi noi ceva, care ar fi necesar şi mai econom tuturor cetăţenilor”, ne spune Oleg Donoagă.

Energia regenerabilă şi brichetarea

Sursa de informaţie a fost Internetul. Toate referinţele le-a avut din Polonia. „Polonia a fost un exemplu, pentru că ţara aceasta este lider în prezent în Europa privind energia regenerabilă şi brichetarea”, a comunicat pentru JURNAL întreprinzătorul.

A studiat şi experienţa altor ţări referitoare la resursele alternative de energie şi a ajuns la concluzia că brichetele din paie – materia primă de care Republica Moldova nu duce lipsă, pot constitui o alternativă reală gazelor naturale utilizate în special pentru încălzire.

Asociindu-se cu o gospodărie ţărănească, care lucrează peste o mie de hectare, tânărul întreprinzător şi asociaţii săi s-au gândit şi la ţăranii care nu au un loc de muncă. „Am hotărât să le oferim şi ţăranilor din localitate şansa de a munci şi în perioada rece a anului, pentru că vara sunt ocupaţi în gospodăria ţărănească, iar iarna nu au de lucru. Pierdeam lucrătorii – aceia merg iarna la Moscova, iar vara nu vor să lucreze. Şi numai la brichetare avem douăzeci de locuri de muncă”, spune vădit mândru tânărul.

Linia de producere au cumpărat-o din Ucraina, fiind mai accesibilă  financiar decât în Polonia sau alte ţări.

Exemplul Poloniei

Afacerea a început-o de la sfârşitul lunii septembrie curent. Şi-au făcut publicitate repartizând gratis circa douăzeci de tone de brichete locuitorilor raionului, ca să vadă aceştia efectul şi modul de încălzire cu brichete.

„Apoi am invitat circa 1200 de ţărani de la care am arendat pământurile pentru a obţine cereale din noua recoltă. În afară de cerealele pe care le-am recoltat, localnicii din Feşteliţa au primit şi câte jumătate de sac de brichete, pe care să le încerce în sobele din locuinţele lor”, ne-a spus întreprinzătorul. Şi la Ştefan-Vodă, şi la Chişinău s-au repartizat gratuit mai mult de două tone de brichete. Informarea despre noul combustibil s-a produs şi prin răspândirea banerelor ce anunţă eficienţa brichetelor la încălzirea locuinţelor.

Potrivit lui Oleg Donoagă, la Ştefan-Vodă, cei care cunosc efectul brichetelor vin şi cumpără. O tonă de brichete costă în zona producătorului 1625 de lei, iar la Chişinău, preţul creşte cu 100 de lei la  tonă pe seama cheltuielilor de drum.

Avantajele brichetelor

Avantajul brichetelor constă în umiditatea lor, de 10 %. „Doar lemnul uscat de doi ani de zile, pe care nu poţi să-l găseşti, are un asemenea grad de umiditate. Ca valoare energetică, o tonă de brichete este echivalentă cu 5 metri cubi de lemn sau cu 800 de kg de cărbune de calitatea a doua, sau cu circa 500 de metri cubi de gaze naturale”, ne informează convingător Oleg Donoagă.

După părerea lui, cei care sunt informaţi ştiu că este mai ieftin pentru încălzirea caselor. Brichetele de la Feşteliţa, Ştefan-Vodă, ajung tocmai la Chişinău. Cererea este mare, de aceea momentan afacerea de producere a brichetelor funcţionează în regim non-stop şi marfă în stoc nu este. Oleg Donoagă spune că acum sunt aproximativ 22 de puncte de producere a brichetelor şi, „dacă ar fi şi în fiecare centru raional şi în fiecare sat o asemenea instalaţie, oricum concurenţă nu am avea, deoarece brichetele sunt mai eficiente şi mai accesibile în comparaţie cu alţi combustibili, care de altfel sunt importaţi”, a mai spus el.

O ramură stabilă şi cu perspectivă a sectorului energetic

Afacerea împreună cu utilajul şi altă tehnică de transportare i-a costat circa 140 de mii de euro. Oleg Donoagă ne-a convins că folosirea brichetelor nu presupune instalarea unui anumit tip de instalaţii de încălzire. Ele pot fi acomodate la orice tip de instalaţii: sobe sau centrale de încălzire. „Ele ard. Se aprind ca cărbunii. Mai întâi se pun vreascuri uscate, hârtie, ca ele să se aprindă bine. Fiecare cumpărător al afacerii lui Oleg Donoagă este informat despre eficienţa, păstrarea brichetelor, acomodarea temperaturii centralelor”.

Până acum s-au produs circa 400 de tone de brichete. Bazându-se pe masa de paie de care dispune în acest an, omul de afaceri spune că  prognozează producerea a circa 1700 de tone de brichete.

„Viitorul acestei afaceri este legat direct de investiţiile făcute de stat. Dacă se va dori să ajungem la nivelul altor ţări din Europa, ca, de exemplu, Polonia, este cazul să se investească, să se scoată TVA-ul, să se acorde subsidii la procurarea tehnicii, să fie stimulaţi doritorii de a deschide asemenea afaceri. În plan energetic, sper că vom avea susţinere din partea statului, pentru că, într-un deceniu, ramura sectorului energetic poate deveni una stabilă şi cu perspectivă. Şi din asta are de câştigat nu numai consumatorul, dar şi statul. Astfel, nu vom mai importa atâta cărbune şi gaze ca acum, nu vom tăia pădurile ce trebuie ocrotite”, a conchis Oleg Donoagă.

Brichetele reprezintă un combustibil solid, produs din deşeuri vegetale, preponderent paie. Acestea sunt considerate cel mai rentabil combustibil fiind utilizate în toate ţările Europei. Acest bio-combustibil este un produs ecologic pur, deoarece la producerea lui nu se folosesc alte substanţe. Paiele sunt presate la presiune înaltă şi la temperatură ridicată, având o formă cilindrică ce se caracterizează prin duritate înaltă, ceea ce permite păstrarea îndelungată a acestora.