Afacerea „partidul”

BANII ŞI PARTIDELE // Cum te poţi face cu partid peste noapte?

De vreo jumătate de an încoace, partidele politice sunt la mare căutare în R. Moldova. Mai nou, cei care îşi doresc să se lanseze în politică nu se mai căznesc adunând semnături pentru înregistrarea partidului, ci ochesc câte o formaţiune din cele deja existente, dar nevalorificate. Motivul e cât se poate de simplu – se câştigă timp şi se evită mai multe bătăi de cap legate de înregistrarea partidului. Care este totuşi preţul unor asemenea tranzacţii? Potrivit mai multor politicieni, „comercializarea” partidelor din R. Moldova se face prin două metode – fie se oferă bani în schimbul brandului şi structurilor teritoriale ale formaţiunii, fie se oferă locuri pe lista electorală fostei conduceri a partidului.

Cel puţin trei partide din R. Moldova şi-au schimbat în ultimul timp conducerea. În locul foştilor preşedinţi, la conducerea formaţiunilor au venit politicieni din afară. Ultimul caz de acest fel este cel al Partidului Umanist (PU). La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele PU, Ion Mereuţă, a anunţat că cedează funcţia de conducere în partid în favoarea fostului director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Valeriu Pasat, care tocmai se afla în căutarea unei „haine” pentru proiectul său politic. Mereuţă nu pleacă însă cu totul din partidul său, ci coboară pe locul doi – cel de vicepreşedinte al formaţiunii. „Am decis să ne conjugăm forţele pentru a susţine iniţiativa de introducere obligatorie a religiei ca obiect de studiu în şcoli. Avem şi alte motive pentru care am acceptat venirea lui Valeriu Pasat în partid. Trebuie să apărăm biserica”, ne-a declarat Mereuţă. El susţine că negocierile pentru venirea lui Pasat în PU au început mai înainte. „Am negociat cu mai mulţi, inclusiv cu reprezentanţii clerului, încă atunci când Pasat era la Moscova”, ne-a dezvăluit ex-preşedinte partidului, atenţionându-ne că, spre deosebire de alte partide din R. Moldova, PU are indicat în programul său obiectivul de introducere a religiei în şcoli.

O tranzacţie convenabilă

Să fie însă acesta singurul motiv? Mai mulţi politicieni contactaţi de JURNAL ne-au declarat că cel mai probabil Mereuţă a acceptat să cedeze şefia partidului pentru a-l salva. „Mereuţă nu avea cum să valorifice acest partid. Nu avea nici bani, nici capacitate. Pasat a venit cu banii, dar şi cu şansa reală de a reanima partidul. În schimb, Mereuţă s-a mulţumit cu funcţia de vicepreşedinte de partid şi probabil cu un loc bun pe lista electorală a partidului, adică probabil cu un loc în Parlament dacă PU va trece pragul electoral”, afirmă Nicolae Andronic, preşedintele Partidului Popular Republican. Un alt politician, Sergiu Mocanu, liderul Mişcării Populare, susţine că şi din punctul de vedere al lui Pasat această „afacere” este convenabilă. În primul rând, pentru că nu este sigur dacă el ar fi reuşit să îşi înregistreze propriul partid până la alegeri.

Prima schemă

Schema folosită în cazul PU, a fost utilizată şi în alte situaţii. În general, susţin politicienii contactaţi de noi, există două scheme valabile pentru a te face cu partid peste noapte. Prima, mai rar întâlnită la noi, este de a cumpăra un partid. „În acest caz, nou-venitul preşedinte oferă o sumă de bani fostei conduceri a partidului, care de cele mai multe ori părăseşte cu totul formaţiunea. Nu ştiu exact despre ce sume este vorba, dar am auzit vorbindu-se de 100 – 200 de mii de euro”, ne spune Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal. Despre existenţa unei asemenea scheme ne-au vorbit şi Nicolae Andronic, şi Sergiu Mocanu, şi Dumitru Braghiş. „Unii îşi fac partid pentru a-l vinde. E un fel de business al lor”, confirmă Andronic. Niciunul dintre politicieni însă nu a acceptat să spună cazuri concrete în care partidele s-au vândut ca la piaţă.

A doua schemă

Cea mai răspândită schemă prin care unii se fac cu partid fără mari bătăi de cap este cea utilizată în cazul lui Pasat, susţin politicienii pe care i-am contactat. Adică o persoană cu bani şi cu potenţial politic vine într-un partid, preia conducerea acestuia şi responsabilitatea de a învinge în alegeri. În schimbul partidului, fostul lider al acestuia negociază funcţia de vicepreşedinte şi un loc bun pe lista electorală. Se mai întâmplă că în timpul „târgului” nou-venitului i se cere să plătească datoriile partidului. „Mie, de exemplu, mi s-au făcut câteva asemenea propuneri”, recunoaşte Dumitru Braghiş, fostul preşedinte al Partidului Social Democrat. El susţine că, pe lângă obligaţia de a plăti datoriile PSD, „clientul” era gata să îi ofere lui Braghiş şi anumite funcţii în stat. Politicianul însă a refuzat şi a cedat funcţia de preşedinte unui alt membru al PSD, ales în mod democratic de către congresul partidului.

Cât costă un partid?

Potrivit lui Sergiu Mocanu crearea de la zero a unui partid costă în R. Moldova aproximativ 25 de mii de euro. Aceşti bani sunt utilizaţi pentru adunarea semnăturilor necesare înregistrării formaţiunii, pentru constituirea organizaţiilor teritoriale, pentru organizarea Congresului etc. Conform actualei legi, pentru a crea un partid politic sunt necesare cel puţin patru mii de semnături ale membrilor partidului. În momentul constituirii partidului, membrii acestuia trebuie să fie domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea din Republica Moldova, dar nu mai puţin de 120 de membri în fiecare din unităţile administrativ-teritoriale menţionate. Alături de lista membrilor partidului, pentru înregistrarea acestuia la Ministerul Justiţiei se depune cererea de înregistrare, statutul partidului, programul partidului, actul de constituire a formaţiunii politice plus actele de constituire ale organizaţiilor teritoriale ale partidului, lista delegaţilor participanţi la congresul de constituire, declaraţia privind adresa juridică a partidului şi dovada deschiderii contului bancar.

Potrivit datelor oficiale, astăzi în R. Moldova există 29 de partide politice, dintre care, arată sondajele de opinie, cel mult şase au şansa de a trece pragul electoral.

Mariana RAŢĂ