„Adopția mi-a schimbat viața”

În 2016, 11 copii din RM au fost adoptaţi de către cetățeni străini, iar alți 105 au fost adoptați de către familii de la noi

Conform datelor din Registrul de stat al adopţiilor, în prezent sunt luați în evidență 530 de copii adoptabili. Dintre aceștia 297 așteaptă să fie adoptați de către cetățeni străini. Conform Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei, în cazul adopției naționale, nu se percep taxe pentru procedura de adopție, iar în cazul adopției internaționale taxa este de 3000 de lei.

Carolina Chirilescu

Majoritatea cetățenilor, la întrebarea ce părere au despre adopția unui copil, răspund că susțin această inițiativă, iar unii sunt dispuși în viitorul apropiat să dăruiască unui copil abandonat fericirea de a avea o familie. Ecaterina Meaun din Chișinău a adoptat acum câțiva ani o fetiță pe nume Andreea și ne povestește despre experiența sa. „Am identificat-o pe Andreea în cadrul unor vizite la un centru de plasament pentru copii, ea fiind cea mai mică dintre toți și fiind mai mult purtată în brațe, pentru că nu prea avea putere în piciorușele sale, deși avea peste doi ani și jumătate. Starea ei era cauzată de condițiile precare în care trăise până a fi plasată în acel centru pentru copii. În plus, avea o tuse care dura de ceva timp. Am solicitat, în baza unei cereri, s-o iau la Chișinău pentru o consultație medicală, iar de aici au pornit toate. Starea ei de sănătate era mai gravă decât se credea. A necesitat tratament și reabilitare de durată. A acceptat toată familia mea ca ea să stea cu noi, soțul și fiul meu, fiind căsătorită în acel moment. Am solicitat instituirea tutelei asupra fetiței, deoarece era necesar să am dreptul de decizie în procesul de tratament al ei. Între timp, în familie aveam deja discuții cu privire la adopția copilului”, ne spune Ecaterina.

 

Numărul copiilor adoptabili, național – 233

Numărul copiilor adoptabili, internațional – 297, dintre care:

copii care au împlinit vârsta de şapte ani – 80;

cupluri de frați în care unul sau mai mulți au împlinit vârsta de şapte – 167 de copii (71 de cupluri);

copii încadrați în grad de dizabilitate – 46;

copii până la şapte ani – 4.

 

Procedura de adopție nu este simplă

În RM, adopţia este permisă numai persoanelor care au capacitate deplină de exerciţiu, au atins vârsta de 25 de ani şi sunt cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât cel pe care doresc să-l adopte, dar nu cu mai mult de 48 de ani. Ca și alte persoane, Ecaterina ne spune că procesul de adopție este unul destul de complicat din cauza birocrației. „Procedura de adopție nu este simplă, dar nici imposibilă. Complicată o face mai mult birocrația, iar pe alocuri unele interese nu dintre cele mai nobile. Partea complicată a fost la Sângerei, de unde vine copilul. După ce au fost transferate toate actele la Chișinău, n-am avut nicio problemă”, explică femeia.

În timp ce dorea să adopte fetița, Ecaterina a divorțat, iar acest lucru a influențat procesul de adopție. Conform legislației RM, adopţia de către persoane solitare nu este interzisă, însă în interesul copilului ar fi mai bine ca acesta să crească alături de ambii părinţi. Femeia nu a cedat intimidărilor și a luptat pentru acest copil. „Am scris unor deputați din acea perioadă, am angajat avocat, am luptat, aceasta a fost partea cea mai complicată, dar legea a fost de partea mea, iar eu nu m-am lăsat intimidată. Mi-am zis că nu voi admite ca Andreea să devină obiect de târg”, își amintește Ecaterina.

 

„Andreea știe că a fost adoptată”

Legislația spune că părintele adoptiv va informa copilul că este adoptat, de îndată ce vârsta şi gradul lui de maturitate o permit, dar totodată acesta nu este obligat să facă acest lucru. Una din etapele obligatorii în procesul de adopție este participarea la un seminar de instruire a potențialilor părinți adoptivi. La aceste seminare, Ecaterina Meaun a fost jignită de către alte cupluri deoarece era deja divorțată și dorea să adopte un copil. „Cel mai grav este să afle copilul că este adoptat, într-o asemenea situație. Atunci am decis că fetița trebuie să cunoască adevărul. Ea trebuie să știe că nu este vina ei și că oamenii o vor respecta pentru cine este ea, dar nu pentru cine ar fi putut să fie”, menționează aceasta.

Ecaterina i-a povestit Andreei felul cum a fost adoptată sub formă de poveste, gen Degețica, în care ea era protagonista. În scurt timp, ea a conștientizat că despe ea era povestea și a pus o serie de întrebări. Ulterior ea a modificat singură povestea originii sale. „A fost una tare interesantă, zicea că s-a născut din ou de dinozaur, s-a dat o luptă pentru ea între clanul lupilor și al dinozaurilor, în care câștigaseră lupii. Lupii au decis că locul ei este printre oameni (ca la Maugli) și au adus-o la ușa mea, unde a găsit-o mami și cu badea. Mă întreabă unde s-a născut, denumirea localității, despre femeia care a născut-o, despre casa în care a trăit, multe întrebări îmi pune și eu îi răspund”, spune Ecaterina.

„Nu trebuie să adoptați un copil pentru că nu aveți cui lăsa averea”

Ecaterina Meaun se declară o mamă și o femeie fericită, alături de cei doi copii ai săi. Băiatul său, Alexandru, are o relație deosebit de frumoasă cu sora Andreea, încât nici la frații biologici nu este atât de pronunțată, spune femeia. Ecaterina îi îndeamnă pe toți cei care vor să adopte un copil să nu le fie frică. „Adopția copilului trebuie să fie agreată și dorită de ambii parteneri. Important e să nu le fie frică de adopție, iar odată deciși, să nu mai existe ezitare, pentru că această stare este simțită de copil, iar copiii adoptați sunt extrem de sensibili. Majoritatea oamenilor abordează adopția ca pe o satisfacere a unei necesități personale, completarea unui gol în viața lor. Nu trebuie să adoptați un copil pentru că toți prietenii de vârsta voastră au deja copii, dar voi nu, nici pentru că nu aveți cui lăsa averea. Copilul este așa cum este el, acceptați-l, înțelegeți-l și iubiți-l”, menționează Ecaterina.

 

The following two tabs change content below.
Carolina Chirilescu

Carolina Chirilescu