„Adevăratul stăpân al RM este sistemul mafiot judecătoresc”

 

Afirmația îi aparține avocatului Andrei Năstase care crede că, din cauza unei toleranţe meschine a guvernării AIE, cineva a preluat controlul tenebru asupra instituţiilor fundamentale ale statului, asupra justiţiei, reuşind să facă ostatică nu doar clasa politică, ci şi întreaga populaţie a acestui stat. Despre aceasta spune avocatul Năstase într-o sesizare adresată președintelui Nicolae Timofti, premierului Vlad Filat și Consiliului Superior al Magistraturii.

 

În scrisoare, avocatul vorbește despre atacurile raider asupra Moldova-Agroindbank, Universalbank, Banca de Economii, Victoriabank și asupra companiei ASITO. Totodată, Năstase vorbește despre cei care au îndrăznit să spună lucrurilor pe nume și să atace deschis beneficiarii atacurilor raider ca, până la urmă, să se pomenească jefuiți și persecutați prin intermediul unei justiții corupte și subordonate.

 

„Urmările luării unor poziţii civice le ştie deja o lume întreagă: fabricarea unor dosare şi supunerea denunţătorilor raptului unor plăţi exorbitante, dar şi mai grav – punerea în funcţiune a maşinăriei statului cu structurile sale coercitive şi încropirea unor dosare penale pentru chestiuni inexistente sau evenimente civile produse cu decenii în urmă împotriva victimelor, şi nu a delapidatorilor. Toţi ştiu că printre cei mai persecutaţi denunţători publici ai elementelor mafiote din societatea noastră sunt Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, pe care am ajuns sa-i apăr ca avocat, deşi aş face-o şi în lipsa unei asemenea calităţi cu toate mijloacele, cunoscându-i ca oameni adevăraţi ai cetăţii, pentru care au făcut doar fapte remarcabile”, spune Năstase.

 

„RM va fi condamnată la CEDO pentru fărădelegile unora”

„În august 2010, aceştia au avut curajul să sesizeze şi să demaşte faptul că, la începutul acelui an, grupul lor de acţionari de la BC „Victoriabank” S.A., deţinători a 35,16% de acţiuni, a fost devalizat de 22.58% din acţiunile cu drept de vot, prin schimbarea administratorilor şi proprietarilor societăţilor „Victoria Asigurări” SRL, „AVB Prim” SRL, „Financiar Invest” SRL, „Provileg Invest” SRL şi „Maxim Profit Invest” SRL.

Intervenţiile criminale s-au produs în cadrul a cinci dosare civile simulate, identice, ca trase la indigo (în unul din ele protagonişti fiind sora şi cumnatul preşedintelui de atunci al Victoriabank, actualul prim-vicepreşedinte al parlamentului), prin intermediul judecătoriilor economice, de un grup de judecători, omniprezenţi şi în alte isprăvi similare (Colenco, Plugari, Namaşco, Rotari, Muruianu etc.) pentru care statul cheltuie astăzi milioane sub pretextul unei mimate reforme în justiţie, pe contul contribuabililor. Mâine, acest stat, al meu şi al nostru, al tuturor, va fi condamnat de CEDO pentru fărădelegile comise de acest grup de judecători.”

„PG investighează cazurile doar de ochii lumii”

 

Avocatul vorbește în scrisoarea sa și despre Procuratura Generală, care nu investighează valurile de atac raider sau o face doar „de ochii lumii”. „Până la urmă, se creează impresia că asistăm pasivi şi neclintiţi la o scenă de jaf care parcă se dă în direct la televizor. O scenă de jaf deloc spontană, bine pregătită şi organizată, minuţios regizată dintr-un centru care funcţionează ca mecanismul unui ceas elveţian. Fără a fi nevoie de efectuarea unei expertize minuţioase, chiar la prima vedere observăm că totul e scris de una şi aceeaşi mână, de una şi aceeaşi persoană, de unul şi acelaşi creier, care stă în spatele acestor jafuri și dirijează întregul act al atacurilor în serie”, mai spune Năstase.

 

Ca reacţie naturală de apărare prin orice mijloace legale, după aplicarea la 01 septembrie 2011 la CEDO pe marginea jafului de la Victoriabank din 2010, la 13 septembrie 2011, printr-un MEMORIU PUBLIC adresat tuturor instituţiilor statului, misiunilor diplomatice acreditate la Chişinău, dar şi BERD, Banca Mondială (Chişinău), IFC (International Financial Corporation) Chişinău, în numele grupului de 11 petiţionari la CEDO, dar şi al victimelor următorului val de atacuri raider asupra sistemului financiar-bancar, opinia publică naţională şi internaţională a fost sesizată expres şi asupra celui de-al doilea val al atacurilor denumite delicat de tip raider.

Erau, de fapt, sesizate acţiuni criminale de devalizare a unor instituţii financiare străine, persoane fizice şi juridice deţinătoare de valori mobiliare în R. Moldova, printre care şi victimele ale căror active au rămas parţial în afara jafului din 2010, dar care au ales lupta până la capăt, cu orice preţ, împotriva acestui sistem diabolic.

Raptul propriu-zis a fost executat în mod similar prin intermediul unui grup restrâns de judecători, în cadrul unor procese secrete, fără notificări sau citaţii, fără prezenţa părţilor, punându-se drept fundament copiile unor contracte evident false, generatoare de nişte obligaţiuni fabulate ale unor persoane fizice date în urmărire generală, pretins „garantate” de acţionarii majoritari ai celor mai valoroşi exponenţi ai sectorului financiar-bancar.

„Atacurile raider, normalitate pentru RM”

„Opinia publică şi organele de resort au fost informate cu lux de amănunte cu privire la modul de operare, care, peste timp, s-a dovedit a fi aplicabil în parte şi atacurilor raider de notorietate îndreptate în egală măsură împotriva instituţiilor statului, instituţiilor din domeniul public-privat sau altor entităţi private, despre care presa nu încetează să informeze aproape zilnic. Acest fenomen de sorginte criminală a devenit, prin frecvenţa şi periodicitatea sa, un gen de normalitate pentru RM.

Niciuna dintre victime nu a cunoscut vreodată pseudo-creditorii şi pseudo-debitorii implicaţi în „dosare” şi nu au semnat vreodată contracte cu aceştia; niciunul din falsele contracte nu a fost anexat în original sau copie confirmată în ordinea stabilită de Lege, pentru a face imposibilă tragerea ulterioară la răspundere penală a falsificatorilor. Semnăturile şi ştampilele aplicate pe copiile anexate fiind falsificate primitiv, diferenţa de cele autentice e viibilă la o simplă comparare.

În toate dosarele, companiile off-shore pretindeau încasarea de la victime a unor sume ajustate la valoarea acţiunilor în bănci şi societatea de asigurări, chipurile pentru stingerea datoriilor unor dubioase persoane fizice (aflate fie la munci sezoniere în afara ţării, fie în vizorul poliţiei). În final, companiile off-shore obţineau dreptul de proprietate asupra acţiunilor prin eludarea normelor imperative vizând modul de dobândire a acestora.

Niciun dosar nu atestă transmiterea sumei împrumutului, dovezi de expediere la adresa victimelor a vreunei reclamaţii, înştiinţări, notificări despre existenta datoriei şi a intenţiei de exercitare a „garanţiei”; niciunul din „contractele de fidejusiune” cu cotele sociale din societăţile cu răspundere limitată nu atestă autentificare notarială şi înregistrare în registrele publice corespunzătoare; nicio ordonanţă sau hotărâre nu a fost expediată victimelor exproprierii.”

„PG ia măsuri cu victimele exproprierii”

„Dimpotrivă, în perioada imediat următoare, la iniţiativele Procuraturii privind victimele exproprierii se iau măsuri preventive (la 16 septembrie 2011, 5 octombrie 2011), iar la 19 octombrie, în regim de urgenţă, în preziua audierilor din Parlament a procurorului general pe marginea demisiei acestuia, solicitată în legătură cu atacurile raider asupra sistemului financiar-bancar al RM, victimele sunt condamnate într-o şedinţă ad-hoc în lipsa lor, a apărării sau a martorilor, toţi invitaţi pentru o şedinţă din 21 octombrie 2011, ce nu a mai avut loc.

În ceea ce priveşte atacurile raider din 2011, doar un concurs favorabil de circumstanţe, printre care şi presiunea instituţiilor internaţionale, a făcut ca efectele deciziilor ilegale ale acelor judecători Dubcoveţchi, Ţurcanu, Marchitan, să fie anihilate prin hotărârile aceloraşi emitenţi:

Tot aceştia, cu excepţia judecătorului Ţurcanu, substituit la nevoie de un colegiu al Curţii de Apel Chişinău, după diminuarea valului revoltător al opiniei publice, au anulat tot ce era legal, şi anume actele de repunere a victimelor în drepturile lor patrimoniale, „legalizând” raiderii cu drepturi obţinute fraudulos.

Potrivit avocatului însă, demascarea oficială a beneficiarului atacurilor raider nu are nicio şansă în imediata perspectivă şi că aceasta va veni din exterior, din partea organelor de drept ale statelor civilizate, „acolo unde criminalii îşi dosesc identităţile şi proprietăţile jefuite.”

 

„Sper că mai există cineva care să pună piciorul în prag”

„Conştientizând că actul de injustiţie va ajunge obiect de examinare în instanţa europeană, judecătorii de tip raider încearcă din răsputeri să ascundă urmele crimelor comise. Ştiu că am pierdut, pe plan intern, această cauză. Ştiu că, asemenea mie, există zeci și sute de avocaţi, mii şi sute de mii de cetăţeni dezmoşteniţi şi trataţi ca nişte paria de decidenţii sistemului. Dar mai cred că în RM trebuie să existe cineva care să manifeste voinţă politică, să pună piciorul în prag şi să oprească această ruşine naţională a dezmăţului și corupţiei. De aceea, am decis să lansez această sesizare acum, la această oră, în speranţa că încă nu e cu totul prea târziu. Ţin să declar cu toată responsabilitatea că dacă şi această sesizare va avea finalitatea celor anterioare, consecinţele economice şi politice ale unei eventuale condamnări a RM ca parte contractantă a Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, vor fi deosebit de grave, chiar dacă vor fi suportate, spre regret, de cetăţenii şi contribuabilii R. Moldova, şi nu de adevăraţii făptuitori şi complici ai acestor odioase crime economice”, mai spune avocatul.

Cu sinceritate,

 

Andrei Năstase,

avocat

 

Sesizarea completă o puteţi găsi pe site-ul ziar.jurnal.md

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău