Absolvenţii şcolilor profesionale vor să muncească acasă

 

Semineu bio

15 tineri, absolvenţi ai şcolilor profesionale din Republica Moldova şi-au prezentat recent planurile de afaceri în diferite domenii. Aceştia doresc să-şi deschidă câte o mică afacere, de obicei în localitatea lor, ca să nu fie nevoiţi să plece la muncă peste hotare. La Concursul Naţional „Cel mai bun plan de afaceri”, aflat la ediţia a III-a, din cei 15 participanţi au câştigat locul I Rodion Zaiţev şi Ilona Prozor, locul II – Grigore Tudorică şi Ivan Semionov şi locul III – Mihail Popa, Marina Mocanu şi Denis Ceaicovschi. Câştigătorii au primit în dar laptopuri, tablete şi telefoane mobile.

Juriul a desemnat învingătorii în baza mai multor criterii, printre care actualitatea-originalitatea ideii, gradul de inovare, viabilitatea ideii de afacere, complexitatea analizei SWOT, strategia de marketing și planul financiar, precum și potențialul de a deveni start-up.

 

Rodion Zaitev 1

Rodion Zaiţev, locul întâi

Lilian Versteac, absolvent al Şcolii profesionale nr. 7, sectorul Ciocana, Chişinău, originar din localitatea Taraclia, raionul Căuşeni, a fost invitat la eveniment ca să-şi împărtăşească experienţa. Acesta s-a clasat pe locul II, la concursul regional, în anul 2014. Planul său de afaceri ţinea de domeniul apiculturii pe care l-a şi implementat cu susţinerea financiară de la LED – Serviciul de Dezvoltare Liechtenstein în colaborare cu CEDA – Centrul pentru Educaţie Antreprenorială şi Asistenţă în Afaceri.

Lilian, apicultor şi lemnar

„Afacerea în domeniul apiculturii nu necesită atât multe investiţii, cât muncă şi dragoste faţă de tot ceea ce faci, deşi nivelul producţiei depinde mult de timpul de afară. Activez de doi ani de zile şi sper ca în acest an să înregistrez deja afacerea. Am 50 de familii de albine şi voi dezvolta o mică afacere în satul meu, Taraclia, Căuşeni”, ne-a spus Lilian Versteac.

Dragostea faţă de albine o are de acum şapte ani de zile, când a primit în dar două familii de albine. Anul acesta, Lilian Versteac a decis să se lanseze şi în altă ramură, în industria de prelucrare a lemnului. Face acum stupi de albine. El le-a recomandat celor 15 tineri care au prezentat planurile lor de afaceri: „Afacerea voastră transformaţi-o în plăcere, iar plăcerea în afacere”.

 

„Nu vreau să plec la muncă peste hotare”

Cristian Argint (19 ani), absolvent al Şcolii profesionale nr. 2 din Cahul, originar din Pelinei, acelaşi raion, a fost primul care şi-a prezentat planul de dezvoltare a unei afaceri. Ideea planului vizează producerea şi comercializarea strugurilor de masă. „Ceea ce am făcut şi văzut în copilărie, aceea vreau să dezvolt. Nu vreau să plec să muncesc peste hotare. Trebuie să facem ceva la noi acasă”, a relevat Cristian Argint pentru JURNAL de Chişinău.

Tânărul care a învăţat trei ani de zile meseria de maşinist-excavatorist vrea să cultive struguri de soiul Moldova pe o suprafaţă de un hectar. Suma necesară pentru a începe dezvoltarea unei afaceri ar fi de 86 de mii de lei. Aceştia ar fi investiţi în parii de beton, butaşi, sârmă şi araci de susţinere a viţei-de-vie. Conform planului său de afaceri, Cristian va avea venit abia peste trei ani. „Până voi câştiga ceva din afacerea mea, mă voi angaja”, îşi face socoteli Cristian. El crede că va desface strugurii mai întâi în Republica Moldova, pentru că a văzut deja asta din practica de viaţă a tatălui său. Dacă s-ar extinde pe toate cele 6 hectare de pământ, care sunt în proprietatea părinţilor, ar avea nevoie să facă o legătură cu pieţele de desfacere din Rusia şi Europa. „Dar acestea ţin de viitor”, susţine tânărul. În afacerea lui ar avea nevoie de 13 angajaţi. Proiectul său este susţinut de părinţi, el fiind cel mai mare dintre cei trei fraţi ai săi.

Semineu Rodion ZaitevIstorii de afaceri de succes aplicate în viaţă

Şi Marina Mocanu s-a numărat printre autorii de planuri de afaceri. Ea a prezentat ideea unei covrigării. Tânăra are studii de operator la calculator. Ideea i-a venit din familie, pentru că mama şi sora sa lucrează în calitate de brutari. Suma care ar fi necesară pentru a deschide afacerea ar fi de circa 200 mii de lei, bani investiţi în tehnică şi materie primă. Fata îşi vede deschisă afacerea în raionul Nisporeni.

Şi Anna Latâşeva, absolventă a Şcolii profesionale nr. 2 din municipiul Bălţi, şi-a prezentat planul de afaceri, în servicii de masaj, deşi a învăţat meseria de croitor. „Planul meu de afaceri vizează deschiderea unui salon de frumuseţe în raionul Donduşeni. Am ales această localitate pentru că locuiesc acolo. Am nevoie de circa 115 mii, dintre care cred că vreo 40 de mii le voi lua credit din bancă. Aici intră înregistrarea firmei, tehnică, mobilă. De la început voi avea trei angajaţi, apoi afacerea poate fi mărită, în funcţie de numărul de clienţi şi de venit”, susţine Anna.

Concursului Național „Cel mai bun plan de afaceri”, ediția 2016, a fost organizat de CEDA. În cadrul Finalei au participat 15 dintre cele mai bune planuri de afaceri elaborate și prezentate de elevii din instituțiile de învățământ profesional tehnic secundar din Republica Moldova.

Rodion Zaiţev din Chişinău, absolvent al Şcolii profesionale nr. 9, din sectorul Buiucani al capitalei, s-a situat pe locul I la Concursul Naţional. El a declarat pentru JURNAL de Chişinău că planul său de afaceri este pentru producerea şemineurilor bio, care funcţionează în baza încălzirii bio, produsă de spirtul medicinal şi un tip de benzină utilizat la producerea brichetelor. Rodion Zaiţev spune că afacerea nu necesită mari cheltuieli. Pentru început i-ar trebui o sumă de 12.900 de lei, utilizaţi pentru materia primă. Tânărul a făcut şcoala de sudor şi se descurcă foarte bine la producerea acestor şemineuri. Deja are patru finisate şi vândute la preţul de 2500-3000 de lei pentru un şemineu.

 

Semineu Zaitev

„În şcoli nu trebuie să existe doar teorie, dar şi practică”

La eveniment a fost prezentă şi viceministra educaţiei, Cristina Ciobanu. Aceasta le-a spus tinerilor că odată ce au ajuns la finala Concursului Național „Cel mai bun plan de afaceri” deja sunt învingători. „Acest concurs stimulează competiţia, creativitatea şi ajută la perfecţionarea specialiştilor în diferite domenii”, a adăugat funcţionara.

Pius Frick, reprezentant LED în Moldova, a relevat că CEDA este un curriculum pentru bazele antreprenoriatului. „Deja şi la nivelul şcolilor profesionale se poate face business, încă de la şcoală chiar. Acest proiect este important şi pentru cadrele didactice din şcolile profesionale. Pentru că în şcoli nu trebuie să existe doar teorie, dar şi practică, anume aplicarea cunoştinţelor, ideilor în viaţă. Ideile de afaceri care au fost prezentate sunt nişte business planuri interesante, pentru că aici au ajuns cei mai buni, după participarea la concursurile de nivel local şi regional”, subliniază Pius Frick.

Concursul a fost organizat în mai multe etape, cea regională fiind organizată în patru regiuni: de sud (inclusiv UTA Găgăuzia), nord, centru și Chișinău. Pentru participare la concurs au fost înregistrate în total 70 de planuri de afaceri ale învingătorilor în concursurile din cadrul școlilor profesionale. Dintre acestea, deținătorii locurilor I și II au fost desemnați pentru participare la concursul național.