ABC despre milionarul Veaceslav Planon

V. Platon

Veaceslav Platon. Foto: agora.md

Controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, supranumit „raiderul numărul 1 din spaţiul CSI”, s-a născut la Căuşeni în 1973. La 21 de ani a devenit vicepreşedinte al Consiliului de Administrare al „Moldindconbank” şi vicepreşedinte al Consiliului „Investprivatbank”. Potrivit unei investigaţii a ziarului „Flux”, în anul 1999 firmele controlate de Platon au obţinut controlul asupra producției de zahăr din Republica Moldova prin deținerea pachetelor de control ale SA „Cupcini-Cristal” (68%), SA „Glodeni-zahăr” (61%), SA „Combinatul de zahăr din Alexandreni” (37%), SA „Frunză” (20%) şi SA „Fabrica de zahăr din Făleşti” (23%). În 2002, activele deţinute la fabricile „Glodeni-Zahăr” SA şi „Cupcini-Cristal” SA au fost cedate unui investitor rus, Marat Safin.

Totodată, Platon a cedat o parte din acţiunile deţinute în BCA „Investprivatbank” unor cercuri de afaceri din Rusia. Hârtiile de valoare deţinute în R. Moldova au fost înstrăinate, cu încălcări grave, prin diferite firme interpuse, în special off-shore, prin contracte de gaj. Ca urmare a acestor înstrăinări, în Republica Moldova nu au fost repatriate mijloace financiare sau materiale importante, rezultate din înstrăinarea acţiunilor care au aparţinut lui Platon.

În 2005, numele său transpare în atacul raider asupra întreprinderii Fabrica de sticlă „Cristal Flor”, o întreprindere prosperă, care, fiind atrasă în scheme dubioase, prin crearea unei datorii frauduloase, cunoaşte un declin economic, urmat de disponibilizări majore, restanţe la salarii, datorii faţă de creditori şi suspendarea temporară a activităţii (caz relatat de JURNAL de Chişinău în octombrie 2010, în articolul „Cum să te căpătuieşti cu 50 de milioane de lei peste noapte”). La începutul anilor 2000, numele lui Platon transpare în atacurile raider asupra întreprinderilor din domeniul energetic, ÎS „Red Nord”, „Moldelectrica”, „Parcul de troleibuze nr. 1” ş.a Platon îşi asigură succesul în afaceri recurgând atât la serviciile unor economişti, jurişti, avocaţi care îl ajută să profite de lacunele legislative, cât şi la serviciile unor funcţionari şi demnitari de stat corupţi.

Veaceslav Platon a dat multe bătăi de cap şi statului ucrainean, după ce a falimentat staţia atomoelectrică „Energoatom”. În anii 2004-2005, potrivit moldnova.eu, acesta a intrat în atenția organelor de anchetă ucrainene pentru mai multe încercări de preluare ostilă a unor bănci, în toate aceste operațiuni fiind implicată Moldindconbank de la Chișinău, controlată de omul de afaceri încă de la începutul carierei sale.

Numele lui Platon este asociat şi cu dosarul de corupere a deputaţilor care urmau să fie plătiţi cu câte 250 de mii de euro ca să părăsească AIE în ajunul semnării şi ratificării Acordului de Asociere RM-UE, scenariu dejucat de autorităţi.