A-POLITICE // Secvenţe din filmul Marii Uniri (răsfoind un album)

 

 Stop-cadru: soldaţi ruşi, chemând la răsturnarea monarhiei. În oglindă: manifestări populare, în martie 1917, la Chişinău. Imagine de muzeu: publicaţiile în limba română care au contribuit la deşteptarea naţională: Cuvânt moldovenesc, Luminătorul. Alexei Mateevici şi facsimilul poeziei Limba noastră, scrisă în vara lui 1917. Unirea se face prin iluminare, prin cultură.

Urmează instituţionalizarea mişcării de emancipare: formarea Partidului Naţional Moldovenesc, Congresul Învăţătorilor etc. Congresul Militarilor Moldoveni cere convocarea Sfatului Ţării şi proclamarea autonomiei Basarabiei. Reţinem: Unirea se face prin organizare.

Schema distribuirii mandatelor, propusă de Congresul militarilor, stă la baza primului organ legislativ al ţinutului, dorindu-se o reprezentativitate adecvată structurii sociale, profesionale şi naţionale a Basarabiei. Unirea se face pentru toţi, nu doar pentru unii.

Deschiderea primei şedinţe a Sfatului Ţării, moment înălţător. Este oficiat un Te Deum, corul protoiereului Mihail Berezovschi interpretează „Deşteaptă-te, române” şi „Pe-al nostru steag e scris Unire”. Unirea se face şi cu gândul la cele sfinte.

Cuvântările fruntaşilor. Se constituie o elită politică. Se reţin nume: Inculeţ, Halippa, Pelivan, Buzdugan. Declaraţia Sfatului anunţă schimbări de ordin democratic, cultural, naţional. Se instituie primul guvern al Republicii Democratice Moldoveneşti. Unirea se face şi prin instituţionalizare.

Moment dramatic. Noua republică ameninţată de bandele militare bolşevizate. Victime ale terorii devin luptătorii pentru drepturile naţionale Murafa şi Hodorogea. Înmormântarea lor se transformă în funeralii naţionale. Unirea se face prin jertfe.

Bandele continuă să terorizeze şi să prade ţinutul. Sfatul Ţării se adresează forţelor aliate. Comandantul Frontului Român, generalul rus Şcerbaciov, nedispunând de forţe reale, readresează solicitarea generalului francez Berthelot şi guvernului român. Armata română e întâlnită cu flori. Dar instaurarea ordinii nu a fost simplă. Este asasinat generalul român Stan Poetaş. Secvenţe de la dezvelirea monumentului la Soroca. Unirea e şi sacrificiul aproapelui.

Bolşevizarea şi anarhia devin pericole, interne şi externe. Ucraina se proclamă independentă. Sfatul Ţării declară independenţa Republicii, ca unica şansă de a păstra identitatea şi siguranţa cetăţenilor. Unirea se face şi prin valorificarea oportunităţilor.

Dar nimic nu este sigur, în Europa continuând bătăliile războiului mondial, iar vecinii din Est sunt hărţuiţi de bande de toate culorile. Zemstva de la Bălţi, invocând argumente istorice, naţionale, economice, cere, într-o şedinţă din 3 martie, Unirea Basarabiei cu România (urmată de  Zemstva Sorocii, zece zile mai apoi). Unirea înseamnă şi îndemnuri „de jos”, nu doar indicaţii „de sus”.

Liderii Sfatului Ţării pleacă la Iaşi să negocieze cu Guvernul Român. Prim-ministrul Marghiloman vine la Chişinău, însoţit de o delegaţie. Clădirea Hotelului Londra devine cadrul de film. La Casa Herţa are loc o recepţie şi un concert în care s-a produs George Enescu, alături de alţi artişti. Unirea se face şi cu marea artă.

Anticipată de un Te Deum pentru Unire, şedinţa istorică a Sfatului Ţării din 27 martie. Secvenţe din cuvântările liderilor de opinie. Declaraţia, cu tot dramatismul contextului, e înălţătoare. Tabelul votului nominal se anexează, ca argument politic şi istoric. Unirea e şi argumentare, şi convingere.

Comisia agrară elaborează cel mai important document al ei: reforma agrară. Urmează declaraţia de unire necondiţionată (în contextul realizării unităţii naţionale a tuturor românilor). Două imagini simbolice: guvernul României Mari, incluzându-i pe reprezentanţi ai Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei; regele Ferdinand şi regina Maria înmânând titluri de proprietate ţăranilor din Basarabia. Ergo: Unirea se susţine şi prin acţiuni în beneficiul economic al poporului; Unirea se face şi prin adaptarea la contextul general naţional.

Conferinţa de Pace de la Paris e un film aparte. Personalităţi majore ale politicii mondiale devin personaje în filmul Unirii, pronunţându-se, angajându-se: Woodrow Vilson, preşedintele american (cele „14 puncte” ale reinstaurării păcii şi aşezării lumii erau favorabile cauzei româneşti la Paris), Georges Clemanceau, prim-ministrul francez; Lloyd George, premierul britanic, Vittorio Orlando, şeful guvernului italian ş.a. Unirea se face prin înţelepciune şi dovezi.

Cadru final: catedrala în care au fost încoronaţi primii suverani ai României Mari.

P.S. „Filmul” este un album: Basarabia în actul Marii Uniri de la 1918 (text român-englez, autorii: Ion Ţurcanu şi Mihai Papuc, traducerea textului în engleză: Ina Ciubotaru, designul şi paginarea: Romeo Şveţ), Editura Ştiinţa, 2017. „Învăţămintele” le-a dedus cititorul.

The following two tabs change content below.
Mircea V. Ciobanu

Mircea V. Ciobanu