A-POLITICE // Despre feed-back

MIRCEA-V.-CIOBANU

Prind o frântură dintr-o discuţie-consultaţie. Un caz alarmant: un copil se bate cu capul de pereţi, provocându-şi intenţionat dureri. Întrebarea medicului surprinde: poate că asta e unica şansă a copilului de a atrage atenţia părinţilor asupra existenţei sale? Poate că părinţii nu au timp de el, poate nu le pasă? Azi, Moldova, convenţional vorbind, e plină de oameni pe care “părinţii naţiunii” i-au uitat, i-au abandonat ori i-au ignorat cu bună ştiinţă. Şi acum aceşti „părinţi” suportă consecinţele: „copiii” îi abandonează ireversibil, fug de „acasă”, se bat cu capul de pereţi, în speranţa să fie auziţi. Ori se răzbună crunt, distrugând bunurile comune.

Nu e despre „Oraşul Demnităţii”. Aici oamenii sunt paşnici (dar până când?). M-am gândit că lipsa de comunicare, muţenia unora şi surzenia altora împinge această bucată de pământ pe malul prăpastiei. Indiferent care va fi catastrofa – financiară, economică, socială, politică, geopolitică – vinovaţii nu vor fi protestatarii, ci guvernarea, care – de ani buni – se face că plouă, deşi starea naţiunii degradează în progresie geometrică. Ceara din urechile preşedintelui, ale premierului şi ale speakerului le va pecetlui, se pare, destinul, nu numai cariera.

Când începi să urci pe scara socială, e bine să ai cu tine un manual de feed-back. Iată lecţia unei prime bătălii pierdute de oastea oligarhică. De ce acceptaseră artiştii invitaţia să cânte la un dubios concert de la Moldexpo? Pentru că asta le e meseria. Dacă oferta le pune la dispoziţie o scenă, un public ascultător şi o remunerare onorabilă, care ar fi motivele să nu accepte? Doar nu era vorba de un concert marcat cumva ideologic sau politic! Când s-a developat însă intenţia ticăloasă a organizatorilor, artiştii au început să decline, pe rând, invitaţia.

Explicaţia refuzului e pe terenul meseriei (nu al eticului-civicului). Or, artiştii au refuzat la insistenţa fanilor: profesioniştii ţin cont de opinia consumatorului. Mica minune s-a produs într-o singură noapte. Deoarece artiştii au conturi pe reţelele de socializare (loc de întâlnire şi de comunicare cu fanii lor), aceste reţele au devenit, subit, mai eficiente decât telefoanele oligarhilor sau posturile de televiziune ale acestora. Admiratorii au invadat conturile artiştilor, determinându-i să renunţe. Nefiind sinucigaşi, ţinând la meserie şi râvnind succesul la public, artiştii au ales să-i asculte pe fanii lor, nu pe bogaţii sponsori ai concertelor.

Iată explicaţia lui Ştefan Bănică-Jr., care a declanşat reacţia în lanţ: „…eu şi trupa mea, prin concertele noastre, promovăm doar muzica. Nu-mi doresc să apar într-un context care poate fi considerat controversat, ţinând cont de faptul că la Chişinău, pe data de 6 septembrie, vor avea loc două evenimente publice în acelaşi timp: un spectacol în aer liber şi o manifestaţie de protest. Nu-mi doresc, ca artist, să fiu pus în situaţia de a fi aplaudat de unii, şi huiduit de alţii, iar asta pe fondul unor divergenţe social-politice”.

Reacţia este modelul perfect de feed-back, de conexiune inversă, dintre solicitant şi executant, dintre ofertant şi consumator. Asta e natura firească, dialogică, a relaţiilor într-o societate normală. Artistul îşi coordonează proiectele şi le testează în relaţia directă cu fidelul său consumator. Refuzul implicării politice (modelul Bănică) sau poziţia civică tranşantă (modelul Parfeny) fac parte din strategiile producătorului de marfă estetică.

În general, acest model funcţionează în toate domeniile. Până şi (sau poate în primul rând) în cel politic. Politicienii deştepţi sunt atenţi şi îşi modifică parcursul în funcţie de dorinţele solicitantului, ale consumatorului producţiei lor. Nesimţiţii care ignorează aceste doleanţe sunt pedepsiţi. Cei deştepţi şi atenţi promovează reformele necesare. Încăpăţânaţii şi înfumuraţii (pe fondul aroganţei şi al senzaţiei atotputerniciei) sunt măturaţi ori îşi încheie destinul la puşcărie. Sau pe eşafod.

Revoluţiile şi violenţele sunt plata pentru ignorarea legităţilor feed-back-ului.

The following two tabs change content below.
Mircea V. Ciobanu

Mircea V. Ciobanu