A plecat dintre noi Anatol Codru

O boală grea şi nemiloasă l-a smuls dintre noi, în dimineaţa zilei de 17 august 2010, pe Anatol Codru – distins scriitor, cineast şi academician, unul dintre poeţii reprezentativi ai generaţiei şaizeciste, laureat al Premiului de Stat al R. Moldova.

S-a născut la 1 mai 1936 în Molovata Nouă, Dubăsari. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova (1963) şi Cursurile superioare de regie şi scenaristică ale Institutului de Cinematografie din Moscova (1971). A fost redactor la săptămânalul „Cultura Moldovei” şi la Editura „Cartea moldovenească”. În perioada 1993–2004 a fost preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova. În 1999 a fost ales membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

A debutat cu volumul de versuri „Nopţi albastre” (1962). De-a lungul anilor, semnează numeroase cărţi de poezie – „Îndărătnicia pietrei” (1967), „Feciori” (1971), „Portret în piatră” (1978), „Piatra de citire” (1980), „Mitul personal” (1986), „Bolta cuvântului” (1997), „Întâmplarea mirării” (1998), „Ruperea din nefiinţă” (1999) ş.a. – prin care a reuşit să impună o mitologie lirică personală, radicalizând şi democratizând limbajul poetic în literatura anilor 1960–1970. Imnic şi baladesc, polemic şi ironic, explorând spaţiul liric autohton, Anatol Codru s-a impus ca un poet de o profundă modernitate structurală, un spirit metaforic inovator, sensibil la mutaţiile expresiv-ideatice ale liricii româneşti. Piatra, simbolul central în creaţia sa, este expresia timpului însuşi, a stratificărilor adânci temporale.

În context general românesc, putem afirma cu toată certitudinea că, în persoana lui Anatol Codru, Transnistria a dat literaturii române pe unul dintre cei mai mari poeţi contemporani. În calitate de regizor şi scenarist, Anatol Codru a realizat, în anii 1960–1970, peste 30 de filme documentare de o profundă expresivitate metaforică, printre care: „Trânta”, „Alexandru Plămădeală”, „Arhitectul Şciusev”, „Mihai Eminescu”, „Vasile Alecsandri”, „Ion Creangă”, „Dimitrie Cantemir”, „Sunt acuzaţi martorii” ş.a. În 1981 i s-a acordat Premiul Naţional pentru Tineret pentru un impresionant ciclu de filme-portrete, iar în 1989 a obţinut Marele Premiu la Festivalul Internaţional de Film de la Ostrove (Cehoslovacia) pentru filmul „Sunt acuzaţi martorii”.

În anii de emancipare naţională, Anatol Codru s-a aflat în primele rânduri ale militanţilor pentru renaşterea conştiinţei civice şi naţionale, pentru promovarea şi afirmarea valorilor perene ale limbii, culturii şi istoriei românilor. Opera lui Anatol Codru va rămâne în patrimoniul culturii naţionale, iar amintirea omului, prietenului şi colegului va fi mereu neîntinată în inimile celor care l-au cunoscut şi apreciat.

Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova

The following two tabs change content below.