A fost constituit Consiliul Unirii

La Chișinău a fost constituit Consiliul Unirii (CU), o structură neformală, inițiată de un grup de personalități din Republica Moldova și România. Pe 29 februarie, în cadrul conferinței de lansare, inițiatorii acestei structuri au dat citire unei Declarații în care afirmă că își propun să promoveze ideea unirii Republicii Moldova cu România. 

„Consiliul Unirii este o organizaţie de larg consens naţional, care îşi propune să continue efortul Consiliului Naţional al Unirii, fondat la 1 decembrie 1991, ca act de voinţă al unui grup de parlamentari de la Chişinău şi Bucureşti, şi care se declară deschis persoanelor fizice, partidelor politice, asociaţiilor, fundaţiilor şi altor entităţi ale societăţii din întreg spaţiul românesc de pe ambele maluri ale Prutului, precum şi din comunităţile româneşti existente în toată lumea”, susțin autorii Declarației. 

Potrivit lor, Consiliul Unirii va promova ideea unităţii naţionale româneşti şi va depune eforturi pentru a convinge guvernanţii de la Chişinău, de la Bucureşti şi factorii politici decidenţi din Vest că această unitate românească înglobează şi interesele strategice ale lumii euroatlantice.

200 de ani de la anexarea Basarabiei

„Anul 2012 este un an simbolic – se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Rus. Noi, cei care pledăm pentru revenirea teritoriilor istorice româneşti la Patria-mamă România, vrem să le redăm conaţionalilor încrederea că viaţa lor, împreună cu fraţii români, va fi una bună, sigură, iar copiii lor vor avea un viitor demn”, se mai spune în Declarație.

Printre semnatarii Declaraţiei de constituire a Consiliului Unirii sunt Mircea Druc, Ilie Ilașcu, Alexandru Moșanu, Vladimir Beșleagă, Mihai Patraș, Val Butnaru, Valentina Butnaru, Vitalia Pavlicenco, Constantin Tănase, Mircea Rusu, Ştefan Maimescu, Eugenia Duca, Ion Mărgineanu, Lidia Dicusar, Marin Beleuţă, Valentin Dolganiuc, Anatol Vidrașcu, Oleg Brega, Vasile Sajin, Tudor Negru ș.a.

Alexandru Moșanu: „Avem temeiuri juridice”

Președintele primului Parlament al Republicii Moldova, Alexandru Moșanu, a subliniat faptul că există temei juridic pentru a înfăptui Unirea. „Inițiativa noastră are și temeiuri juridice solide. Mă refer la actele legislative pe care Parlamentul R. Moldova le-a adoptat în legislatura anilor 1990-1994. Acele acte prevăd că românii din Basarabia fac parte din spațiul românesc, că sunt parte a națiunii românești. Există avizul din 23 iunie 1990 în care se cere anularea consecințelor juridice ale pactului Ribbentrop-Molotov. Dar temeiul cel mai important îl găsim în Declarația de independență din 27 august, în care se vorbește despre unitatea noastră națională și despre aspirațiile noastre europene. Dar avem și actul din 1920 în care patru puteri de nivel mondial au spus că „actul unirii Basarabiei cu România este justificat”, a subliniat Moșanu.

„Încercăm să aducem toţi unioniştii într-o structură care să contribuie la sensibilizarea populaţiei privind reîntregirea neamului românesc”, a spus membrul Consiliului, Vitalia Pavlicenco.

Vadim VASILIU

 

The following two tabs change content below.