A fost comemorat începutul ocupaţiei sovietice

28 IUNIE 1940 // Mihai Ghimpu: „A condamna crimele regimului totalitar comunist nu înseamnă a fi împotriva relaţiilor cu Federaţia Rusă”

Ieri, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, în faţa clădirii Guvernului, a fost dezvelită o placă comemorativă pe locul unde va fi construit viitorul monument dedicat memoriei victimelor ocupaţiei sovietice şi ale regimului totalitar comunist. La eveniment au participat sute de persoane, scriitori, politicieni, deputaţi, oameni de cultură, foşti deportaţi. Placa comemorativă a fost dezvelită după ce, săptămâna trecută, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a emis decretul prin care ziua de 28 iunie 1940 este declarată Zi a ocupaţiei sovietice. Cu acest prilej, pe clădirile de stat au fost coborâte în bernă drapelele. Placa comemorativă a fost sfinţită de un sobor de preoţi de la Mitropolia Basarabiei şi de la Mitropolia Moldovei.

„Mamă, vine trenul?”

Ludmila Târnoveanu, cadru universitar, una din persoanele prezente la acţiunea de comemorare, îşi aminteşte că, acum 70 de ani, ziua de 28 iunie 1940 le-a găsit pe ea şi pe mama ei în gara din or. Ungheni. Aşteptau să se refugieze peste Prut. „N-am reuşit. Trupele sovietice deja intraseră în Basarabia. Era o mare de lume în gara aceea. Ne-au promis că ne vor trece pe toţi peste pod, doar că trebuie să urcăm în nişte vagoane aduse suplimentar. Ne-au încărcat. Nu ne-au trecut însă Prutul, ne-au dus într-un lagăr, în câmp deschis. Aveam trei ani şi câteva luni”, îşi aminteşte femeia. În anii ’90, s-a adresat la Ministerul Afacerilor Interne şi la Procuratura Generală. Preconizează să adreseze o cerere şi Comisiei pentru condamnarea crimelor regimului comunist. „Vreau să aflu unde am stat de la vârsta de 3 ani până la 4 ani. Nu cunosc locul. Peste un an, ne-am întors acasă, iar peste opt zile, mama a murit. Atât a avut putere, să-şi aducă copilul acasă. Am fost transmisă în grija bunicii. Mama s-a culcat în pat şi nu s-a mai ridicat, cred că nici nu mai avea plămâni. Şi medicul a zis: „Lăsaţi-o în pace că ea se stinge în câteva zile”. Când îşi venea în fire, o întreba pe bunica: „Mamă, vine trenul?”. O femeie atât de frumoasă, elegantă şi să moară la 27 de ani, întrebând dacă vine trenul să plece în Ţară”, îşi aminteşte azi printre lacrimi bătrâna, cu un buchet de flori tremurânde în mâini.

„Când trec Prutul, îmi amintesc de fiecare dată de mama. Am luat nişte flori, ca cele din grădina ei. Pentru mine decretul dlui Ghimpu este un moment istoric important”, mai spune femeia cu o voce înăbuşită de emoţie.

„În Europa nu se intră cu secera şi ciocanul”

Gheorghe Cojocaru, preşedintele Comisiei de condamnare a comunismului din Republica Moldova, a declarat că a propus să fie creată o arhiva care ar însuma toate documentele din perioada regimului totalitar, care ar fi deschisă atât pentru cercetători, cât şi pentru publicul larg. „Clasa noastră politică vrea să ne ducă în Uniunea Europeană, or, acolo nu se duce cu secera şi ciocanul, se intră cu demnitate, cu multă cunoştinţă de cauză despre ceea ce reprezintă o naţiune. Ţine de datoria clasei politice să-şi asume adevărul istoric, să-l facă public şi să ajute societatea să se regăsească în el”, a spus istoricul.

„Nu mă interesează politica ce nu condamnă crimele”

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a declarat la rândul său că, oricât ar părea de ciudat, 20 de ani de independenţă pentru Republica Moldova au însemnat 20 de ani de tăcere. „Parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Ce spun acele sute de mii de oameni care au fost împuşcaţi aici, acasă, ori au fost trimişi în Siberia? Ce fel de urmaşi suntem noi? Eu sunt unul din cei care nu a venit în politică pentru funcţii şi mandate. Pe mine nu mă interesează politica ce nu condamnă crimele şi pe care nu o interesează istoria poporului. Eu ştiu că o crimă trebuie condamnată, iată de ce nu poate exista un monument mai important pentru noi decât monumentul jertfelor regimului totalitar comunist”, a spus el, specificând că a condamna crimele regimului totalitar comunist nu înseamnă a fi împotriva relaţiilor cu Federaţia Rusă, SUA sau Europa, „nu înseamnă a opri reformele, ci a construi un viitor ţinând cont de trecut”.

Aceleaşi idei – locuri diferite

Chiar dacă au ales locuri diferite pentru a consemna ziua de 28 iunie, premierul Vlad Filat este de aceeaşi părere ca şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu. „Acum 70 de ani, teritoriul actual al RM a fost ocupat forţat de către fosta Uniune Sovietică, ca o consecinţă a Pactului Molotov-Ribbentrop, act condamnat de nenumărate ori în Republica Moldova”, a declarat Filat, după ce a depus flori la piatra de temelie a Monumentului consacrat victimelor represiunilor staliniste, amplasată în scuarul Gării Chişinău. Premierul a accentuat că, în urma acelei ocupaţii, au avut de suferit şi au fost deportaţi zeci de mii de cetăţeni. Concomitent cu acţiunile de comemorare din PMAN şi scuarul Gării, câţiva zeci de susţinători ai PCRM, în frunte cu secretarul general al partidului comuniştilor, Iurie Muntean, şi deputatul Igor Dodon au organizat o acţiune de protest în faţa Palatului Republicii. Aceştia cereau demisia preşedintelui interimar Mihai Ghimpu şi au scandat lozinci împotriva AIE.

Este de remarcat că ceilalţi lideri ai Alianţei pentru Integrare Europeană, Serafim Urechean şi Marian Lupu, nu au comemorat ziua de 28 iunie.

Svetlana Corobceanu

The following two tabs change content below.