9 mai: o tentativă de concordie

COMEMORARE // Veteranii armatei române şi cei ai armatei sovietice au sărbătorit ziua de 9 mai împreună

Puterea sovietică a împărţit participanţii la cel de-al doilea război mondial în eliberatori şi duşmani ai poporului, în veterani ai armatei sovietice şi cei ai armatei române. După 65 de ani de la încheierea războiului, veteranii din ambele tabere s-au întâlnit pentru a lăsa animozităţile într-o parte şi pentru a sărbători împreună acest eveniment. Astfel, vineri, 7 mai, Primăria municipiului Chişinău i-a adunat pe veteranii din ambele tabere pentru a le mulţumi pentru pacea pe care au adus-o şi le-a dat câte o floare fiecărui veteran. „De asemenea, participanţii la război vor primi câte 700 de lei, iar persoanele asimilate, câte 500 de lei”, a declarat, în timpul şedinţei solemne edilul capitalei, Dorin Chirtoacă. „Circa 80 % din veterani şi-au ridicat deja ajutorul material, au mai rămas persoanele care nu se pot deplasa”, a declarat, pentru JURNAL, Nina Stratulat, şefa Direcţiei social-umanitare şi relaţii interetnice, din cadrul primăriei Chişinău.

Tatăl întemniţat, iar fraţii deportaţi

Militarii armatei române, vădit emoţionaţi de atenţia acordată, au mulţumit autorităţilor municipale pentru gestul făcut. „Am fost soldat în armata română şi am luptat împreună cu cei din armata sovietică împotriva fascismului, dar după ce s-a terminat războiul şi m-am întors acasă, am devenit duşman al poporului”, povesteşte, pentru JURNAL, Petru Ciobanu. Acesta a menţionat că tatăl său a fost condamnat la zece ani de închisoare, pe care i-a ispăşit la Samara, unde a murit. „Alţi doi fraţi au fost şi ei deportaţi în Siberia, iar mama a rămas singură, înfruntând necazurile şi lipsurile”, îşi aminteşte Ciobanu.

„Noi am fost consideraţi duşmani ai poporului şi eram trataţi cu indiferenţă de autorităţi şi cu răutate de consăteni, iar timp de mai mulţi ani, ziua de 9 mai pentru noi, veteranii armatei române, a fost o zi obişnuită”, spune veteranul.

Din anul 1992, veteranii armatei române au primit aceleaşi drepturi ca şi cei ai armatei sovietice. „Primim în fiecare an câte o alocaţie lunară de 300 de lei, pe lângă pensie”, remarcă Petru Ciobanu.

Un alt veteran, Igor Burcă, spune că a luptat şi în armata română, şi în cea sovietică. „Eram student la Universitatea Politehnică de la Bucureşti, când am fost înrolat în armată”, povesteşte Burcă. Acesta a menţionat că părinţii lui s-au refugiat la Turnul Severin, dar au fost extrădaţi de către autorităţile comuniste din România. „La întoarcere însă casa noastră a fost făcută sediu NKVD şi familia mea a rămas pe drumuri”, spune veteranul.

Burcă spune că tatăl său a depus o cerere să-i fie returnate toate bunurile, însă KGB-ul a început să-l persecute. „La scurt timp după ce au început aceste persecuţii, tata a orbit, vasele capilare au plesnit şi de atunci nu a mai văzut. Acesta a fost şi motivul pentru care tăticul nu a fost deportat în Siberia, împreună cu celelalte persoane, dar nu a scăpat de stigmatul de „culac” toată viaţa”, îşi aminteşte cu amărăciune bărbatul.

Veteranul spune că războiul l-a despărţit şi de fratele său, care a fost înrolat în armata sovietică, dar s-a predat armatelor americane. „Timp de 12 ani nu a ştiut nimeni nimic despre acesta şi toţi credeam că a murit, doar mama nu a crezut niciodată că nu mai este în viaţă. De la o verişoară am aflat că acesta trăia la Timişoara şi că era căsătorit cu o bănăţeancă. Atunci am fost pentru prima dată după 12 ani în România şi l-am vizitat”, spune Burcă.

Bărbatul a menţionat că nu a fost persecutat de către autorităţile comuniste pentru că nu a spus nimănui că a fost şi în armata română. „Însă KGB-ul m-a chemat de mai multe ori, pentru a fi interogat, deoarece părinţii mei au fost consideraţi culaci”, povesteşte bărbatul.

Ivan Poian, invalid în cadrul celui de-al doilea război mondial, spune că a participat la război din 1944, în armata sovietică. „În 1945, am fost rănit şi am pierdut toate degetele de la o mână, de atunci am devenit invalid de război”, îşi aminteşte bărbatul. Acesta a menţionat că nu a avut parte de niciun spor la salariu sau pensie pe timpul Uniunii Sovietice. „Serviciile comunale costau copeici şi nu avem nevoie de alocaţii speciale, în prezent, din alocaţiile acordate achităm 75 % din factura la energia termică şi ne rămân doar 25 %”, povesteşte bărbatul.

Alocaţii pentru veteranii armatei sovietice

Pe de altă parte, un alt veteran al celui de-al doilea război mondial, Lucheria Repida, fostă cercetaşă şi politruk, spune că întotdeauna, pe lângă pensie, veteranii armatei sovietice au primit un adaos. Din partea administraţiei centrale, unii veterani sovietici mai primeau o alocaţie specială. În fiecare sector al capitalei erau organizate diferite mese pentru participanţii la război care erau imobilizaţi.

Potrivit Iuliei Diacov, şefa Direcţiei compensaţii nominative din cadrul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, fiecare veteran de război primeşte lunar o alocaţie de 300 de lei, iar invalizii de război – 600 de lei. Toţi cei care au fost decoraţi cu diferite ordine mai au câte 50 de lei în fiecare lună.

Nina Stratulat, şefa Direcţiei social-umanitare şi relaţii interetnice din cadrul primăriei Chişinău, spune că veteranii din municipiu primesc o dată la 11 luni o compensaţie de 320 de lei.

Veteranii armatei sovietice susţin că este un lucru bun faptul că anul acesta au participat la manifestaţiile dedicate zilei de 9 mai împreună cu veteranii din armata română. „Nu au ales ei pentru cine să lupte şi pentru cine nu, am fost soldaţi care ne-am apărat patria”, spune Ivan Poian.

Legenda: Veteranii au fost invitaţi la primăria capitalei pentru a fi felicitaţi de către conducerea municipiului şi au primit în dar flori şi câte 700 de lei cu ocazia Zilei Victoriei.

Primarul Dorin Chirtoacă a felicitat veteranii în două limbi şi a spus că anul acesta i-a invitat împreună în spiritul concilierii. “Vă exprim recunoştinţa că atât veteranii armatei sovietice, cât şi cei ai armatei române au luptat împreună pentru apărarea Patriei. Nu este vina niciunuia dintre dvs. că aţi luptat pe fronturi diferite, deoarece aţi îndeplinit ordinele comandanţilor dvs. Însă acum, după 65 de ani de la încheierea războiului, trebuie să vă daţi mâna unii cu alţii şi să trăiţi în pace şi înţelegere”, a spus Chirtoacă.

Marina LIŢA

The following two tabs change content below.
Marina Liţa

Marina Liţa

Marina Liţa

Ultimele articole de Marina Liţa (vezi toate)