7 aprilie. Un nou fiasco în Parlament

EŞEC // Audierile din Parlament în legătură cu protestele din aprilie 2009 au eșuat

Majoritatea deputaților s-au arătat nemulțumiți de rapoartele prezentate de ministrul de Interne, procurorul general,  vicedirectorul SIS și viceministrul Justiției, dar și de răspunsurile oferite de aceștia la întrebări. Potrivit deputaților, informația care le-a fost oferită era cunoscută în mare parte. Cu toate acestea, câteva detalii noi au fost totuși prezentate.

Astfel, din informația prezentată de ministrul de Interne, Alexei Roibu, aflăm că ordinul de declanșare a violențelor în noaptea de 7 spre 8 aprilie a fost dat de ex-ministrul Gheorghe Papuc. De asemenea, menținează Roibu, sancționarea polițiștilor după 7 aprilie a fost formală, deoarece, la scurt timp după aceasta, mai mulți angajați ai MAI s-au ales cu avansări, cruci de merit și premii bănești.

Vicedirectorul SIS, Valentin Dediu, a informat Parlamentul că majoritatea formațiunilor cu opțiuni anticomuniste se aflau în atenția SIS în acea perioadă. Dediu afirmă că notele informative ale rapoartelor fostei conduceri SIS, pe marginea evenimentelor din 7 aprilie, erau bazate pe distorsionări și interpretări eronate.

Potrivit vicedirectorului SIS, nu a fost stabilit niciun indiciu care ar vorbi despre o lovitură de stat la 7 aprilie 2009.

Provocatorii Mătăsaru și Netanyahu

Cât privește provocatorii care au acționat pe 7 aprilie, SIS susține că cei mai mulți dintre aceștia erau deghizați în „simbolică unionistă”. Șase dintre ei au fost identificați. Printre aceștia sunt membri ai Mișcării Național Creștine, dar și ai unor organizații de arte marţiale, a informat Dediu.

Procurorul general Valeriu Zubco susține însă că au fost pornite cauze penale împotriva a 11 provocatori, printre care și Jonathan Netanyahu și Anatol Mătăsaru.

Cât privește combatanții care, potrivit raportului Comisiei Nagacevschi, se aflau în Parlament atunci când acolo au izbucnit mai multe incendii, Zubco susține că aceștia încercau să calmeze spiritele.

Tot Zubco a anunțat că Procuratura Generală (PG) i-a identificat pe cei care au arborat tricolorul pe Președinție. Este vorba despre Iacob Lefter și Adrian Garan. Băieții susțin că intenția de arborare a fost spontană și neimpusă de nimeni. Cei doi au fost amendați, dar cercetările continuă.

SIS a distrus documente secrete

Procurorul general a mai anunțat deputații că, în septembrie 2009, un grup de colaboratori SIS, la indicația conducerii instituției, au distrus 12 cutii de documente de la Președinție, primite de la șefa de atunci a Aparatului Prezidențial, Alina Rusu. De asemenea, au fost distruse acte secrete aflate în birourile consilierilor prezidențiali.

Totuși, PG nu deține informații despre distrugerea documentelor legate de evenimentele din 7 aprilie, ceea ce nu înseamnă că astfel de documente nu au fost distruse.

Cât privește acuzațiile legate de existența unui atac cibernetic, Zubco a declarat că s-a stabilit că atacul cibernetic asupra serverelor mai multor instituții de stat din RM a fost efectuat de pe teritoriul României.

Pe 7 aprilie am avut halucinații?

“Primul gând care îmi vine după audierea rapoartelor PG, SIS și MAI e că noi, societatea, am avut pe 7 aprilie halucinații, pentru că, practic, nu s-a întâmplat nimic”. Așa a comentat liderul fracțiunii parlamentare liberal-democrate, Mihai Godea, rapoartele audiate de Parlament. “Ni s-a spus ceea ce noi știam deja. Nu am aflat cine a dat indicații să fie distruse documentele și ce documente au fost distruse. Nu știm câți procurori au fost sancționați pentru acțiunile întreprinse după 7 aprilie. Se vorbește întruna despre polițiști și judecători demiși, dar nu și despre procurori”, a mai declarat Godea.

Aceeași părere a fost împărtășită și de reprezentanții celorlalte fracțiuni parlamentare. Deși au sperat să obțină mai multe informații în runda de întrebări-răspunsuri, ministrul de Interne, procurorul general și vicedirectorul SIS s-au eschivat să dea răspunsuri, motivând prin faptul că mulți dintre deputați sunt martori în dosarele legate de 7 aprilie.

Mariana RAȚĂ