7 aprilie – promisiuni şi fapte

ELUCIDĂRI // Majoritatea promisiunilor făcute de politicienii moldoveni legate de evenimentele din 7 aprilie nu s-au realizat

Au trecut trei ani sau 1096 de zile de la protestele din 7 aprilie 2009, care au degenerat în acţiuni de violenţă faţă de persoanele care au ieşit împotriva regimului comunist de atunci şi devastarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului. Deşi liderii de la guvernare au promis că vor investiga şi vor trage la răspundere persoanele vinovate, semnele de întrebare încă persistă, iar declaraţiile politicienilor moldoveni au rămas doar declaraţii.

Marina LIŢA

Pe 29 iulie 2009, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), partidul Liberal (PL), Partidul Democrat din Moldova (PDM) şi Alianţa „Moldova Noastră” au câştigat alegerile şi au format Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE). Pe 8 august din acelaşi an, în Declaraţia de constituire a AIE a intrat un punct care făcea referire expres la protestele din aprilie. În acesta se menţiona că se va efectua „investigarea completă şi obiectivă a evenimentelor prin instituirea unei comisii de anchetă, credibilă şi depolitizată, cu participarea experţilor independenţi şi a reprezentanţilor instituţiilor internaţionale”.

Comisia Nagacevschi

Zis şi făcut. În octombrie 2009, şi-a început activitatea Comisia parlamentară pentru elucidarea evenimentelor din 7 aprilie 2009, condusă de Vitalie Nagacevschi, ex-deputat liberal-democrat. Comisia şi-a propus ca, în termen de 60 de zile, să prezinte un raport. Cu toate acestea, raportul a fost prezentat abia pe 7 mai 2010 şi a fost respins de două ori de Parlament. Motivul – membrii comisiei nu şi-au făcut bine treaba. Cu toate acestea, potrivit raportului Comisiei, în aprilie 2009, nu a avut loc o lovitură de stat, iar fostul preşedinte al ţării, Vladimir Voronin, şi-a încălcat atribuţiile.

În acelaşi timp, Marian Lupu, care îndeplinea funcţia de preşedinte interimar, declara în aprilie anul trecut că adevărul despre evenimentele din 7 aprilie 2009 riscă să nu fie elucidate niciodată. Demnitarul declara că statul şi-a demonstrat slăbiciunea, atât prin faptul că nu a putut stopa distrugerea clădirilor importante ale ţării, cât şi în prezent, prin imposibilitatea de a vărsa lumină asupra acţiunilor din acele zile.

Nu vor fi elucidate

„Nu avem răspuns la întrebarea cine a stat în spatele acelor evenimente. Există o doză de risc că niciodată nu vom afla adevărul. În supoziţia că ar fi fost anumite forţe care au organizat acele acţiuni, apoi niciun fel de Procuratură, niciun fel de SIS, mai ales în varianta moldovenească, cu capacităţile sale tehnice, nu va ajunge la rezultate mari”, a menţionat Lupu.

Premierul Vlad Filat, a promis, pe 7 aprilie 2010, ridicarea unui monument care să marcheze protestele şi formarea unui fond de ajutorare a victimelor de după 7 aprilie. „Ca aceasta să nu se repete, am luat decizia la Guvern, ca în acest loc să edificăm un monument care să ne facă pe noi să nu uităm despre ceea ce a fost şi să ne facă prin acţiune să creăm condiţii ca să nu mai apară situaţii similare. Vreau să le mulţumesc tuturor celor care au muncit pentru ca până în aprilie 2011 să fim iarăşi împreună la dezvelirea lui”, a comunicat Filat în cadrul mitingului organizat în aprilie 2010, la un an de la derularea evenimentelor.

Monumentul

Nu s-a adus problema monumentului în aprilie 2011, când Vlad Filat a organizat o întâlnire cu victimele protestului din aprilie 2009. În acelaşi timp, premierul a declarat acum câteva zile că dosarul 7 aprilie este o probă foarte elocventă a slăbiciunii justiției din Republica Moldova. „Atunci când Papuc și Botnari, persoanele responsabile care au comandat ceea ce a fost după 7 aprilie, sunt declarați nevinovați, sigur că este strigător la cer. Cel mai mult deranjează că decizia de achitare a fost luată de oameni care au calitatea de judecători în Republica Moldova”, a spus Filat.

7 aprilie – Ziua Libertăţii

Mai optimist se declară liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care susţine că adevărul va fi aflat. Acesta, în perioada aflării în funcţia de preşedinte interimar, preşedinte al Parlamentului l-a decorat post-mortem pe tânărul Valeriu Boboc, decedat în timpul protestelor cu Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincţie în stat.

În acelaşi timp, acesta a solicitat în aprilie anul trecut ca ziua de 7 aprilie să fie declarată Ziua Libertăţii. Deşi atunci nu a întrunit numărul de voturi, ieri, Corina Fusu, deputat liberal, a solicitat, încă o dată, denumirea zilei. Parlamentul a votat ca 7 aprilie să fie o zi în care să fie comemorate evenimentele din 7 aprilie 2009 şi a fost eternizată în semn de recunoștință față de cei care au protestat pașnic în numele democrației și libertății. Socialiștii din grupul lui Igor Dodon s-au pronunțat împotriva acestei inițiative.

Amânări

Primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă, promite că, în cazul în care va ajunge în funcţia de preşedinte al ţării, va face tot posibilul pentru a duce la bun sfârşit dosarul 7 aprilie. Până atunci, Chirtoacă vrea să-şi îndeplinească cu succes atribuţiile de primar. „E dezgustător ceea ce se întâmplă acum”, a spus Chirtoacă.
În timp ce politicienii se pierd în discursuri populiste referitoare la 7 aprilie, cei care ar trebui să rezolve dosarele deschise în 2009, procurorii, amână de la o zi la alta oferirea unor răspunsuri şi se împiedică în tot felul de scenarii. „Vom afla un răspuns şi cunosc rezultate ale urmăririi penale, dar trebuie valorificate”, a declarat Andrei Pântea, prim-adjunctul procurorului general.

Pe de altă parte, persoanele care se presupune că au fost implicate în desfăşurarea acestor evenimente fie au fost achitate, fie au „fugit”, cum s-a întâmplat cu Eduard Baghirov, jurnalist rus care a fost reţinut la Chişinău, după care i-a fost schimbată forma de arest preventiv în arest la domiciliu, şi să plece nestingherit la Moscova.

 

Indemnizaţii victimelor evenimentelor din 7 aprilie 2009

Persoanele civile şi angajaţii instituţiilor de drept, care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009, vor primi indemnizaţii unice. Astfel, Ministerul Finanţelor va aloca, din fondul de rezervă al Guvernului, mijloace financiare în valoare de 632 de mii de lei. De aceste indemnizaţii vor beneficia 116 persoane.

Astfel, 415 mii de lei din această sumă vor fi acordaţi Ministerului Muncii, Protecţiei şi Asistenţei Sociale, pentru oferirea indemnizaţii unice persoanelor civile care au avut de suferit. Alte 217 mii de lei vor fi alocate MAI-ului pentru a plăti despăgubiri angajaţilor organelor de drept, care au fost victime ale acelor evenimente.

 

Vinovaţi de evadarea lui Baghirov

Comisia de anchetă privind cazul lui Baghirov şi-a încheiat activitatea şi a ajuns la anumite concluzii. Vinovaţi sunt angajaţii Procuraturii Generale şi ai SIS-ului, dar şi judecătorul de instrucţie.

 

Membrii Comisiei consideră ca legislaţia a fost încălcată la „stabilirea măsurii preventive – arestul la domiciliu al unei persoane care nu are domiciliul sau viză de reşedinţă pe teritoriul RM”, dar şi în cazul „neexpedierii organului afacerilor interne a încheierii de dispunere a măsurii preventive de arest la domiciliu”.

 

De asemenea, Comisia a constatat „inacţiunea colaboratorilor Procuraturii şi SIS-ului în prevenirea evadării lui Eduard Baghirov, convorbirile telefonice ale acestuia fiind interceptate încă din momentul aflării lui sub arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din Chişinău”, se arată în raportul acesteia.

 

Totodată, Comisia a relevat şi „încălcarea regulilor de escortare de către angajatul Detaşamentului cu Destinaţie Specială al SIS, Balan Alexandr, complicitatea cetăţenilor Iuri Pampuh şi Victoria Kriukova la evadare”, mai spune textul.

Protv.md