7 aprilie: Încă un caz pierdut de R. Moldova la CtEDO

Instanţa europeană a considerat că sancţiunile aplicate poliţiştilor au fost prea blânde

Foto: Nadejda Roșcovanu

Cazul a două tinere reținute de poliție la 7 aprilie 2009 şi duse la Comisariatul General de Poliție din Chișinău unde au fost obligate de către oamenii legii să se dezbrace în fața unui bărbat și să facă așezări a ajuns la CtEDO. Instanţa europeană a considerat că sancţiunile aplicate poliţiştilor au fost prea blânde. Reclamantelor reprezentate de avocatul Vladislav Gribincea le-au fost acordate câte 9.000 de euro pentru cheltuieli juridice şi alte costuri.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat la 30 octombrie 2018 violarea art. 3 al Convenției Europene a Drepturilor Omului în cazul celor două tinere maltratate de poliţiştii moldoveni, „din cauza investigării îndelungate a maltratărilor care au avut loc în aprilie 2009 în Comisariatul General de Poliție din Chișinău. De asemenea, CtEDO a constatat că sancțiunile aplicate polițiștilor torționari au fost prea blânde”, anunţă Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Investigaţia nu a fost promptă

Procurorii au pornit o cauză penală împotriva celor trei polițiști abia peste nouă luni de la evenimentele din 7 aprilie. Unul dintre polițiști a fost ulterior scos de sub urmărire penală pe motiv că faptele sale reprezentau contravenție administrativă, iar ceilalți doi au fost condamnați pentru maltratare la cinci ani de închisoare cu suspendare.

 

CtEDO a constatat că „investigația nu a fost promptă. Urmărirea penală a fost pornită peste nouă luni de la data în care informațiile despre infracțiune au devenit cunoscute public. Procurorii nu au reacționat la aceste informații și au așteptat o plângere din partea reclamanților. CtEDO a reiterat că atunci când o autoritate suspectează un tratament contrar art. 3 al CEDO, trebuie să reacționeze din oficiu”, explică Centrul de Resurse Juridice din Moldova hotărârea CtEDO.

Curtea a considerat de asemenea că sancțiunile aplicate polițiștilor sunt incompatibile cu obligația de a preveni maltratarea. Judecătorii i-au sancționat pe cei doi polițiști cu pedeapsa minimă prevăzută de lege (cinci ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei).

Ei au invocat că comportamentul acuzaților a fost determinat de agresarea polițiștilor de către protestatari pe 6 aprilie 2009. Art. 3 al CEDO nu permite derogări nici în cele mai stricte situații. Încercarea Curții de Apel Chișinău de a justifica sancțiunea minimă aplicată polițiștilor prin faptul că au acționat într-o situație de tulburare în masă este regretabilă.

De fapt, scrie Centrul de Resurse Juridice din Moldova, „prin suspendarea aplicării pedepsei cu închisoarea polițiștii au fost exonerați de orice sancțiune penală. Mai mult, pe parcursul procedurilor, polițiștii nu au fost suspendați din funcție. CtEDO a mai notat cu îngrijorare că îngăduința față de polițiștii acuzați de maltratarea reclamantelor nu a fost un incident izolat.

Statisticile pentru 2011 și 2012 arată o tendință generală a instanțelor judecătorești moldovenești de a proteja agenții statului acuzați de maltratare. Iar cel de-al treilea polițist, acuzat de amenințarea reclamantelor cu aplicarea forței, a fost scos de sub urmărire penală, pe motiv că fapta lui reprezintă contravenție administrativă (depășirea atribuțiilor de serviciu).

Instanţe repetente

Procesul contravențional a fost încetat deoarece expirase termenul de tragere la răspundere contravențională. Judecătorii au refuzat să anuleze decizia procurorului de scoatere de sub urmărire penală pe motiv că ar încălca principiul conform căruia nimeni nu poate fi sancționat repetat pentru aceeași faptă (art. 4 Protocolul 7 la CEDO).

CtEDO a constatat că, având în vedere contextul în care a avut loc amenințarea, ea reprezenta tratament inuman și degradant. Procurorii și judecătorii nu au motivat în niciun fel de ce faptele celui de-al treilea polițist sunt contravenție și nu infracțiune (art. 328 Cod penal), chiar dacă reclamantele au invocat expres acest argument.

Procurorii au fost conștienți că prin recalificare exonerează persoana de orice răspundere juridică, ceea ce este incompatibil cu obligația de a preveni maltratarea. Interpretarea interdicției de a trage repetat la răspundere penală, dată de judecători, este incorectă.

Această interdicție se referă doar la situațiile care au devenit „irevocabile”. În cazul de față, nu exista o decizie anterioară irevocabilă de tragere la răspundere, scriu experţii Centrului de Resurse Juridice din Moldova, care au apărat cauza reclamantelor.

Traumele se resimt peste ani

Cele două fete maltratate de poliţişti au fost consiliate pe parcursul anilor de către specialiştii Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, care le-au ajutat să depăşească traumele fizice şi psihologice, dar le-au şi facilitat accesul la justiţie prin documentarea traumelor suferite.

„A fost foarte greu pentru ele, mai ales că, în acei ani, tortura psihologică nu era luată în consideraţie la nivel local. Abia după cazul Taraburca vs. Moldova, situaţia la capitolul investigarea legală a torturii psihologice s-a îmbunătăţit un pic”, spune Ludmila Popovici, directoarea RCTV „Memoria”.

„Una dintre cele două surori a plecat la scurt timp din R. Moldova, după evenimentele pe care le-a trăit, pentru că nu se simţea în siguranţă şi avea frică din cauza dosarului deschis în cazul lor. Sora mai mare a continuat lupta şi chinurile prin instanţele naţionale”, ne spune Ludmila Popovici despre cum au făcut faţă traumelor psihologice cele două victime.

Directoarea centrului de reabilitare spune că se bucură mult că surorile şi-au găsit în sfârşit dreptatea la CtEDO.

Am încercat să le contactăm pe cele două surori, dar ele au refuzat categoric să comunice cu presa. Svetlana Vişanu, psihoterapeutul RCTV „Memoria”, ne-a spus că victimele asociază deseori interviurile cu interogările, de aceea ele încearcă să evite orice îi face să-şi amintească despre ce li s-a întâmplat.

„Uneori, după ce se simt mai bine, persoanele torturate nu mai vor să vină nici la centru, pentru că este un factor care le aminteşte de perioada când erau vulnerabile”, spune psihoterapeutul.

Astfel, procesele îndelungate de judecată îi fac pe oameni să retrăiască „iar şi iar” sentimentele neplăcute. Din această cauză, spune Svetlana Vişanu, „persoanele se recuperează cu greu, fiindcă retrăiesc permanent traumele”.

The following two tabs change content below.
Nadea Roşcovanu

Nadea Roşcovanu

Nadea Roşcovanu

Ultimele articole de Nadea Roşcovanu (vezi toate)