Autorii proiectului de lege privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală, versiunea 2016

După reacţii negative din partea societăţii civile şi a organizaţiilor financiare internaţionale la proiectul de lege privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, şi unele instituţii publice, inclusiv subordonate Parlamentului, au exprimat opinii critice la adresa iniţiativei.

Într-un document voluminos de peste 50 de pagini (452-2016-aviz-cna), Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) – instituţia principală responsabilă de combaterea infracţiunilor economice şi a corupţiei – semnalează o serie de deficienţe şi riscuri ale proiectului. Reprezentanţii Centrului notează că prevederile proiectului contravin Constituţiei, iar la promovarea lui s-au neglijat o serie de factori de principiu inclusiv transparenţa şi argumentarea economică.

Iniţiativa este de natură să favorizeze persoanele de rea-credinţă şi infractorii, şi ar putea rezulta în condamnarea Republicii Moldova la CEDO pentru încalcă drepturile omului, deoarece va permite preluarea frauduloasă a proprietăţilor.

Iertarea de păcate fiscale
Proiectul de lege promovat de un grup de deputaţ, printre care se regăseşte şi speakerul Andrian Candu, presupune două măsuri esenţiale, şi anume:

  • Liberalizarea capitalului prin oferirea persoanelor fizice posibilitatea să-şi declare şi să-şi legifereze capitalurile nedeclarate (ascunse) sau declarate (cunoscute) la valoare redusă: mijloace băneşti, bunuri imobile, valori mobiliare, cote de participare în capitalul social, mijloace de transport rutier, atât în patrie, cât şi în străinătate. Taxa privind liberalizarea capitalului ar constitui 2% şi urmează a fi transferată la bugetul de stat, sumele acumulate fiind considerate venituri publice.
  • Stimularea fiscală prin anularea majorărilor de întârziere şi a amenzilor aferente bugetului de stat, fondurilor asigurărilor sociale de stat şi asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, care au fost impuse de către Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, Casa Naţională de Asigurări Sociale, alte autorităţi competente. Măsura se referă şi la plăţile din sistemul de evidenţă specială, neachitate la data punerii în aplicare a acestei legi, inclusiv amânate şi eşalonate conform legislaţiei în vigoare cu condiţia achitării impozitelor, taxelor şi altor plăţi aferente bugetului de stat, asigurărilor sociale de stat şi asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Subiectul liberalizării trebuie să fie cetăţean al Republicii Moldova sau reprezentant legal al acestuia, iar subiect al stimulării fiscale este persoana fizică sau juridică care practică activităţi de întreprinzător.

Constituţia, la o parte

Autorii proiectului încalcă până şi legea supremă, în special art. 131, alin. 4, care prevede că „orice propunere legislativă sau amendament, care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, poate fi adoptată numai după ce este acceptată de Guvern”.

Astfel înregistrarea şi votarea în prima lectură a acestui proiect s-a efectuat în lipsa acceptului exprimat în prealabil de către Guvern, ceea ce înseamnă că procedura a fost viciată şi că ulterior – dacă iniţiativa devine lege – ea poate să fie declarată neconstituţională.

Acelaşi lucru l-a subliniat şi Curtea Constituţională într-o hotărâre pronunţată în anul 2014.

Experţii CNA avertizează că obţinerea unui aviz pozitiv din partea Guvernului înainte de lectura a doua pe marginea proiectului ar putea să nu fie suficient pentru eliminarea riscului de neconstituţionalitate, deoarece ar putea să apară diferite interpretări la noţiunea ”în prealabil”. Totodată, ei au constatat că promovarea proiectului s-a făcut cu încălcarea rigorilor de asigurare a transparenţei decizionale – termenul prevăzut de legislaţie pentru dezbateri publice (15 zile) nu a fost respectat.

Proiect cu derogare de la politicile bugetar-fiscale

Aspectele de neconstituţionalitate sunt semnalate şi de către Direcţia Juridică a Parlamentului (452-2016-aviz-dj), care mai constată că, sub aspect conceptual, proiectul de lege este înaintat prin derogare şi de la politicile publice în domeniul bugetar-fiscal, stipulate în HG nr. 1011 din 26.08.2016 şi în politica bugetar-fiscală aprobată de Parlament.

Aceste documente prevăd armonizarea politicii fiscale şi a legislaţiei fiscale naţionale, inclusiv în contextul implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (Capitolul referitor la libera circulaţie a capitalurilor şi stabilirea modalităţilor pentru continuarea liberalizării). În aceeaşi ordine de idei, proiectul este în derogare şi de la prevederile legislaţiei fiscale, din care rezultă clar că impozitele şi taxele de stat şi locale se stabilesc, se modifică sau se anulează exclusiv prin modificarea şi completarea Codului Fiscal (art. 7).

Argumentele autorilor, manipulatorii

Raportul de expertiză al CNA menţionează că autorii nu au dezvăluit obiectiv şi suficient în nota informativă efectele economice, sociale şi impactul asupra sistemului de asigurare a justiţiei, integrităţii, combaterii corupţiei şi spălării banilor. Mai mult, nota informativă conţine multiple discrepanţe în descrierea prevederilor proiectului în comparaţie cu prevederile propriu-zise, situaţie care duce la confuzii şi manipularea opiniei publice despre scopul real al proiectului.

De altfel, nici CNA nu a putut determina scopul real „în condiţiile în care nici proiectul, nici nota informativă nu prevăd expres scopul promovării proiectului, iar impactul scontat descris de autori în nota informativă nu este argumentat din punct de vedere economic”.

În acelaşi timp, aceştia deduc că iniţiativa „conţine foarte multe prevederi cu un potenţial periculos pentru funcţionarea politicilor naţionale anticorupţie şi anti-spălare a banilor”.

Pe cine favorizează iniţiativa

Specialiştii Centrului notează că autorii proiectului recunosc că acea parte a capitalului care urmează a fi liberalizat se află în afara circuitului legal şi admit indirect că acesta ar putea proveni din încălcarea legislaţiei în vigoare. Or, în situaţia dată “conceptul liberalizării capitalului devine echivalent cu cel al legalizării capitalului din afara circuitului legal, apropiindu-se de un concept al spălării banilor de provenienţă infracţională”. În susţinerea acestei ipoteze, cei de la CNA constată că proiectul nu conţine garanţii de liberalizare a capitalului din surse licite.

În schimb, proiectul prevede răspunderea contravenţională şi penală a persoanelor cu funcţii de răspundere care primesc cererile de liberalizare a capitalului cu încălcarea procedurilor sau după termenul-limită. Prin urmare, expertiza CNA constată că proiectul dat prevede că:

  • Nu există nici o garanţie reală a liberalizării doar a capitalului de provenienţă licită;
  • Există garanţii de satisfacere practic a tuturor cererilor depuse în acest sens, prin reglementarea unei răspunderi aspre pentru eventualele refuzuri de acceptare a cererilor;
  • Subiecţii care au liberalizat capitalul beneficiază de garanţia neurmăririi de către autorităţile statului, chiar dacă ulterior se constată provenienţa criminală a capitalului liberalizat;

Pentru experţii CNA este evident că prevederile proiectului creează o situaţie de inechitate:

  • Între persoanele fizice care nu s-au eschivat de plata taxelor şi impozitelor aferente deţinerii proprietăţilor faţă de evazionişti, precum şi
  • Între agenţii publici care duc un mod de trai onest, îşi declară integral averile şi suportă consecinţele controlului public şi administrativ aferent, faţă de cei care şi-au tăinuit averile şi interesele pentru a evita controlul respectiv.

Beneficiile stimulării fiscale – doar vorbe goale

În raportul CNA se mai spune că pentru o apreciere obiectivă a efectelor economice reale ale măsurii de stimulare fiscală a antreprenorilor este necesară o analiză suplimentară a datelor statistice, indicatori precum numărul antreprenorilor restanţieri la buget, volumul impozitelor şi taxelor neachitate în comparaţie cu amenzile şi penalităţile aferente sau impactul economico-financiar al măsurilor similare luate anterior (2007 şi 2012).
În condiţiile în care autorii nu au prezentat date relevante, afirmaţiile din nota informativă privind presupusele beneficii (ameliorarea climatului investiţional, majorarea fluxului de investiţii, diminuarea poverii fiscale etc.) nu par a fi credibile. În sensul stimulării fiscale, verdictul CNA este destul de dur faţă de autorii proiectului: creează avantaje economice nemeritate antreprenorilor nedisciplinaţi şi astfel încurajează indisciplina fiscală.

Formulările ambigui – premise pentru abuzuri

Cei de la Anticorupţie scot în vileag şi faptul că „proiectul abundă cu formulări ambigui, care pot fi cu uşurinţă interpretate abuziv de o manieră ce va încuraja săvârşirea actelor de corupţie”.

Pasibili de acte de corupţie în acest sens ar fi atât subiecţii liberalizării capitalului, cât şi funcţionarii implicaţi în acest proces de la Fisc, Camera Înregistrării de Stat, organe cadastrale, lucrători bancari şi notari. Problema majoră semnalată este că „în lipsa denunţurilor cu privire la pregătirea săvârşirii actelor de corupţie menţionate, ulterior va fi foarte dificilă atragerea la răspundere a respectivilor funcţionari, notari şi angajaţi a instituţiilor financiare pentru abuzuri şi depăşirea atribuţiilor de serviciu, deoarece formularea atribuţiilor acestora în procesul liberalizării capitalului va permite interpretări diverse, şi, chiar dacă vor fi deferiţi justiţiei, orice dubiu va fi interpretat în favoarea lor, scutindu-i de răspundere”.

Risc de preluare frauduloasă a proprietăţilor străine

O altă constatare gravă scoasă în prim plan din expertiza CNA este că prevederile proiectului lezează drepturile omului consfinţite atât în Constituţie, cât şi în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. La modul concret, mecanismul proiectului permite oricărui subiect de drept să se pretindă „proprietar de facto” al capitalului care îşi doreşte legalizarea în Republica Moldova plătind o taxă de doar 2% din valoarea acestuia, fără a prezenta documente/înscrisuri/probe justificative în acest sens – toate acestea, fără ca „proprietarul de jure” care poate fi cel „de facto” să cunoască măcar de pretenţiile/intenţiile pretinsului proprietar de facto.

Prin aceasta, „prevederile proiectului generează riscuri de preluare frauduloasă a proprietăţilor străine, inclusiv de peste hotare, ceea ce poate duce la încălcări flagrante ale dreptului de proprietate”. De asemenea, prin ineficienţa procedurii de contestare a legalizării capitalului, prin terme restrânse şi proceduri superficiale de declarare, prevederile proiectului riscă să încalce accesul persoanei la justiţie, dreptul la apărare şi un proces echitabil.

Liberalizarea moldovenească a capitalului – contrară bunelor practici internaţionale

Într-un interviu recent, managerul de proiect al Grupului German de Consiliere Moldova (GET), Jorg Radeke a menţionat că cele mai bune practici internaţionale definite în „Ghidul privind conformarea fiscală voluntară”, realizat de Grupul de Acţiune Financiara Internaţională (FATF), recomandă programe de conformare voluntară în situaţii extraordinare – de exemplu, o criză economică profundă. Acesta nu este cazul Republicii Moldova, care are un buget public sustenabil şi care aşteaptă suficientă finanţare internaţională în 2017.

Totodată, rata de 2% care urmează a fi plătită în cazul liberalizării capitalului este extrem de redusă comparativ cu experienţele internaţionale. De obicei, astfel de taxe sunt de cel puţin 5%. De exemplu, Italia a aplicat într-o amnistie fiscală din 2009 cote de 5-7%, Argentina – de 10-15% în 2016, iar evazioniştii fiscali germani au trebuit să achite până la 25% din valoarea activelor în cadrul unei amnistii în 2004. Taxa de 2%, stabilită de proiectul moldovenesc, este prea mică pentru a transmite un semnal de penalizare a acestor activităţi, a spus expertul.

Jorg Radeke a precizat că proiectul de lege stipulează interdicţia de a investiga originea activelor declarate în cadrul liberalizării, ceea ce este absolut contrar practicii internaţionale privind măsurile de prevenire a spălării de bani. Astfel, acest proiect încalcă principiile organizaţiei FATF, al cărei membru este şi Moldova.

2016 vs 2007 – şi acum, şi atunci perdanţi sunt bugetul şi oamenii de bună credinţă

Rugat să explice care ar fi similitudinile şi diferenţele dintre iniţiativa actuală şi pachetul de legi de amnistie şi legalizare din 2007, fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa a punctat că “chiar dacă aceste două „iniţiative” sunt total diferite ca esenţă şi efect, inclusiv efect imediat şi de lungă durată, cert este că nici atunci şi nici acum motivaţia n-a fost grija pentru economie sau stimulente pentru activităţi economice ulterioare. Sunt amnistii care produc drept efect concurenţa neloială între cei corecţi cu legislaţia fiscală şi cei care sfidează legea şi ulterior primesc indulgenţă de la stat”.

Totodată, Veaceslav Negruţa mai constată că deloc întâmplător, ambele „operaţiuni” au loc în perioada fraudelor bancare de proporţii (2005-2016):

  • prima – ca element din pregătire a fraudelor ce au urmat.
  • a doua amnistie – ca element final, de legalizare a ilegalităţilor, iar principalii perdanţi şi atunci şi acum sunt sectorul public/bugetul de stat şi toţi cei corecţi faţă de stat.

De asemenea, în opinia fostului ministru, „amnistia propusă de guvernanţi la finele anului 2016 seamănă mai mult cu o amnistie de răspunderi pentru ilegalităţi decât o amnistie fiscală clasică”.

Articol preluat de pe EuroPass