Minister al Diasporei sau Minister al Migraţiei?!

DSC3498(3)

Propunerea Partidului Popular European din Moldova (PPEM) de a crea un Minister al Diasporei ar fi fost binevenită cu vreo câțiva în urmă atunci când, de fapt, reprezentanți ai diasporei au argumentat și solicitat în repetate rânduri factorilor de decizie înființarea unui Minister al Diasporei, după părerea unora, sau Agenției pentru Diasporă, după părerea altora.

Acum cred că ar fi mai degrabă actual înființarea unui Minister al Migrației prin fuziunea celor trei birouri existente: Biroul pentru relații cu diaspora, Biroul relații interetnice și Biroul migrație și azil. Toate aceste birouri au tangențe cu migrația în sau din Republica Moldova și sunt funcțional interdependente.

Biroul pentru relații cu diaspora funcţionează în cadrul Cancelariei de Stat. Funcția principală a Cancelariei de Stat este de a asigura organizarea activității Guvernului și a coordona procesul de realizare a politicii de stat. Cu alte cuvinte, cancelaria ține de lucrări administrative, și nu de elaborări de politici. Instituțional nu este corect. Diaspora merită și poate mai mult.

Pe de altă parte, Biroul relații interetnice, aflat în subordinea Guvernului, responsabil de realizarea politicii naționale în domeniul relațiilor interetnice şi funcționării limbilor, a avut până recent atribuții inclusiv cu privire la diaspora moldovenească. Totodată, Biroul migrație și azil, care se află în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, asigură implementarea politicii în domeniul migrației, azilului, apatridiei şi integrării străinilor. Ministerul care realizează prioritar politici cu privire la ordinea și securitatea publică cred că nu ar trebui să se ocupe de integrarea străinilor.

Fiind „străin”, n-aș fi vrut ca Ministerul Afacerilor Interne să mă ajute la integrarea în noua societate, oricât de bune nu ar fi programele acestuia, deoarece o asemenea abordare conceptuală trezește din start emoții negative. Societatea este dinamică, deci, abordările și soluțiile trebuie să fie dinamice, moderne, pozitive, practice, corespunzătoare nevoilor și situațiilor actuale, în contextul internațional.

Mai mult, ar fi bine ca proiectele reușite, testate pe piață, ca proiectul „Dor”, tabăra de vară destinată tinerilor din diasporă, Zilele Diasporei, Congresul Diasporei, Diaspora Business Forum să fie transmise, prin concurs deschis și transparent, organizațiilor neguvernamentale sau companiilor specializate. Astfel, autoritatea publică să se ocupe de elaborări de politici, concepte și proiecte, fără a se implica mult în procesul de organizare a evenimentelor.

Esenia C. Steckmest, consul onorific al Republicii Moldova la Oslo