Tiraspolul refuză milionul

10432137_10201973474644620_1606383930412390058_nExperţi din domeniul financiar de pe cele două maluri ale Nistrului se vor întruni astăzi pentru a soluţiona problema arendei şcolilor cu predare în limba română din Transnistria

Deşi după întâlnirea în formatul 5+2 de la Tiraspol din 19 august dintre vicepremierul Eugen Carpov şi aşa-numitul ministru de externe, Nina Ştanski, au fost date asigurări că şcolile cu predare în limba română din stânga Nistrului îşi vor începe activitatea în regim normal, directorii de instituţii au afirmat că, până acum, problema legată de plata arendei clădirilor trenează. Mai mult, ei au primit deja tradiţionalele avertismente din partea miliţiei Tiraspolului cu interdicţia de a arbora tricolorul şi a cânta imnul de stat pe 1 septembrie.

Am discutat cu directorii şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului cu puţin timp înainte de întrunirea care a avut loc ieri la sediul misiunii OSCE de la Chişinău, cu participarea vicepremierului Eugen Carpov şi a aşa-numitului ministru de externe, Nina Ştanski. Cele două părţi urmau să stabilească un mecanism clar de plată a arendei şi a serviciilor comunale de către administraţia şcolilor. Una dintre condiţiile Tiraspolului de a participa la întâlnire a fost de a discuta şi deciziile Procuraturii Generale a Republicii Moldova privind deschiderea dosarelor penale pe numele unor cetăţeni din stânga Nistrului.

“Naiba să-i ştie ce vor”

Potrivit directorului Gimnaziului din Corjova, Dubăsari, Constantin Sucitu, după întâlnirea din 19 august de la Tiraspol, a fost informat că s-a găsit modalitatea de plată a arendei clădirii, fără a încheia contractul prin care li se impunea codul fiscal elaborat de Tiraspol. În zilele următoare, Ministerul Educaţiei de la Chişinău i-a solicitat să prezinte un act emis de către administraţia oraşului Dubăsari în care să fie specificată suma pe care o cere Tiraspolul.

În discuţiile cu jurnaliştii, Ştanski a numit cele opt instituţii de învăţământ „şcoli româneşti din stânga Nistrului”. În comunicatul Biroului pentru reintegrare de pe site-ul Guvernului de la Chişinău acestea sunt numite „şcoli moldoveneşti cu predare în grafie latină”.

„Am discutat cu cei de la Direcţia de învăţământ Dubăsari, cei care cer de la noi peste 1 milion de lei, pretinsa datorie pentru arendă. Însă ei au refuzat să elaboreze un asemenea document. L-am întocmit noi şi l-am prezentat lor pentru semnare. Nici aşa nu au vrut. Naiba să-i ştie ce vor. Au primit indicaţii să nu semneze. Ne pun piedici ca să dea vina pe noi că nu plătim”, a adăugat Sucitu. Ieri, acesta a primit o nouă solicitare de a se prezenta la postul de miliţie pentru a semna un document că nu va permite arborarea tricolorului şi nici intonarea imnului de stat al Republicii Moldova pe 1 septembrie. „Nu voi merge şi nu voi semna nimic. Oare chiar nu obosesc să lupte cu copiii?!”, s-a întrebat revoltat acesta. „Vom cânta imnul la 1 septembrie. Fiecare copil va avea un tricolor în mână. Pentru noi e sărbătoare. Chiar să nu avem defel?!”, ne-a mai spus profesorul.

Ţinuţi în suspans

O situaţie similară e şi la Liceul „Alexandru cel Bun” din Tighina. Directoarea liceului Maria Roibu ne-a informat că nu a fost achitată arenda de trei luni. Cu câţiva ani în urmă, plăteau câte 12 mii de lei pe lună. Ulterior, li s-a cerut o plată de 100 mii de lei, circa 1,2 milioane de lei pe an. Contractul a expirat şi, deocamdată, nu a fost încheiat altul nou.
„Pe 19 august, când s-au întâlnit Carpov şi Ştanski la Tiraspol, am sperat că se va rezolva problema cu plata pentru clădire şi vom avea un început de an reuşit. În aceeaşi zi, administraţia locală din Tighina a primit o scrisoare, în care li s-a dat indicaţii să nu semneze contractul dacă în el figurează codul fiscal al RM, să fie introdus codul fiscal al Transnistriei, cel pe care ni-l impun cu forţa. Ştanski una spune şi alta face”, a afirmat Roibu.

Anul acesta, în clasa I, la această instituţie vor veni 48 de copii. În total, liceul are 525 de elevi.
La Liceul „Evrica” din Râbniţa, numărul elevilor a scăzut în ultimii ani de la 800 de elevi la 120 de copii. De vină nu este criza demografică, spune directoarea instituţiei, Eugenia Halus, ci problemele de ordin politic. „Părinţii sunt intimidaţi, li se creează probleme la serviciu. Dar chiar şi în aceste condiţii suntem pregătiţi pentru noul an de studii. Sperăm să fie unul bun”, a spus ea.

„Vom forma un tricolor viu”

Directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, spune că anul trecut a fost extrem de dificil pentru ei. Totuşi, nu au probleme cu plata arendei. Achită 400 mii de lei pe an. Contractul încă nu a expirat. „Sper ca măcar anul acesta să fim lăsaţi în pace. Nu exclud că la 1 septembrie vom avea oaspeţi, cu avertismente să nu arborăm drapelul, să nu intonăm imnul. De regulă, fiecare copil are câte o panglică tricoloră la mână, formăm un tricolor mare, viu. Acum toată lumea vorbeşte de un eventual război. Ne e teamă de provocări. Ne simţim aici ca nişte ostatici”, a spus Iovcev.

Carpov: „Plata pentru arendă nu este exagerată”

Vicepremierul Eugen Carpov a declarat după şedinţa de ieri că astăzi se vor întruni responsabilii din domeniul fiscal şi bancar de pe cele două maluri ale Nistrului, care vor încerca să găsească modalitatea tehnică ca datoriile să fie achitate, menţionând că au fost identificate sursele de finanţare. La întrebarea dacă Tiraspolul nu cere sume prea mari pentru arendă, Carpov a spus că sumele „nu sunt exagerate”. La rândul său, Nina Ştanski a spus că instituţiile cu predare în limba română îşi vor începe studiile ca de obicei, doar că de buna funcţionare a acestora pe viitor „nu este responsabil Tiraspolul, ci autorităţile de la Chişinău”.