28 iunie 1940

Călcată de șenile este vara
Și visele, uitate, veștejesc,
Când plânge, în surdină, toată țara
Pentru pământul nostru românesc.

Se scutură lumina din icoane
Și sângerează lemnul de alun,
Când mercenarii urii bat piroane
În palmele cuvântului străbun.

În inimi crește câte-o răstignire,
Când nu putem căra atâta greu,
Dar, ca o așteptată izbăvire,
Din ceruri ne zâmbește Dumnezeu…

Gheorghe Bâlici

The following two tabs change content below.