In memoriam

Anatol Ciocanu 03.06.1940 – 19.06.2012 Creația poetului Anatol Ciocanu a fost apreciată pentru puritatea şi euforia sentimentelor, exuberanţa romantic-juvenilă, tonalitatea baladescă, un cult al satului și al strămoșilor. A semnat numeroase cărţi de poezie şi publicistică. A realizat traduceri memorabile din Pușkin, Lermontov, Ungaretti ș.a. În prefața la volumul „Ora sărutului”, Ioan Mânăscurtă remarcă: „Anatol Ciocanu nu este un tribun şi nici chiar un liric în sensul acceptat al cuvântului. Este mai degrabă un copil visător care descoperă soarele, aşa cum ai descoperi un continent întâia oară”.

Aureliu Busuioc 26.10.2028 – 08.10.2012 Este chipul ultimului mohican. Busuioc a fost un aristocrat al spiritului și al limbii, a cunoscut pe viu literatura română. Prin scrisul său, mai ales prin poezie, ne-a adus poezia românească de calitate în Basarabia desțărată și deznaționalizată. Nicolae Mătcaș

Elena Postolachi 10.03.1942 – 01.07.2012 După o boală incurabilă, a trecut la cele veșnice cunoscutul etnolog al arealului românesc Elena Postolachi. Născută într-o familie cu bune tradiții din Țaul, Dondușeni, s-a format în mediul culturii tradiționale, a respectat această cultură și i-a dedicat întreaga sa viață.

Valentin Mândâcanu 27.07.1930 – 29.10.2012 Autor al eseului de răsunet „Veșmântul ființei noastre”, publicat în 1988, în revista „Nistru”, lucrare ce a impulsionat și revoluționat dezbaterile publice privind destinul limbii române în Basarabia. Valentin Mândâcanu a plecat la Domnul, avându-şi monumentul gata ridicat. „Exprimarea corectă”, „Cuvântul potrivit la locul potrivit”, „Veşmântul fiinţei noastre”, „Spărturi în gheaţa tăcerii” sunt piesele rezistente ale acestui monument. Ion Ciocanu

Alexei Leahu 17.03.1965 – 14.04.2013 Născut în satul Ciuciulea, Glodeni, a avut afaceri în domeniul turismului, făcându-se cunoscut pentru sprijinul pe care îl acorda oamenilor de cultură şi artiştilor din RM. Pe unii i-a sponsorizat, iar cu alţii a cântat în duet. Anul trecut, a lansat un album, iar banii obţinuţi din vânzări i-a donat copiilor bolnavi de leucemie. A fost răpus de leucemie, boală despre care a aflat în 2006, în timpul unui control de rutină.

Tudor Tătaru 01.04.1957 – 27.03.2013 Născut în satul Pojăreni, Ialoveni. Biografia artistică a regizorului de film întrunește o suită impunătoare de chipuri create în filme. Cele mai importante din ele au rămas înscrise în analele cinematografiei autohtone. În 1996, regizează filmul „Dănilă Prepeleac” cu Mircea Diaconu. În 1992, înființează studioul independent de filme folclorice şi de comedie „Buciumul”. S-a stins din viaţă în urma unui stop cardiac.

Mircea Guţu 27.06.1963 – 15.03.2013 Interpretul şi compozitorul Mircea Guţu s-a născut în satul Mihăileni, Râșcani. Ex-membru al formaţiei „Colinda”, şi-a dedicat viaţa scenei, trăind cu maximă intensitate orice clipă, promovând tinerele talente. Anul trecut, compozitorul a fost diagnosticat cu tumoare la pancreas, iar pentru a urma un tratament în străinătate avea nevoie de foarte mulţi bani.

Georgeta Ciorici 06.05.1957 – 15.03.2013 Născută în satul Cotiujenii Mari, Şoldăneşti, Georgeta Ciorici a fost, în 1985-1992, membră a formaţiei „Noroc”, apoi, solistă a trupei „Legenda”. Cântecul „Chişinăul meu cel mic”, interpretat de surorile Georgeta şi Oxana Ciorici, a fost un şlagăr în anii '80 ai secolului trecut. A decedat în urma unei boli incurabile.

Mihai Toderaşcu 12.10.1951 – 07.11.2012 Născut la Bardar, Ialoveni. De-a lungul anilor, compozitorul Mihai Toderaşcu a scris muzică pentru Olga Ciolacu, Nina Crulicovschi, Ion Suruceanu, Anişoara Puică ş.a., a colaborat cu poeţii Ion Vatamanu, Ion Hadârcă, Serafim Belicov, Leonida Lari, Lora Rucan şi Arcadie Suceveanu.

Veronica Garştea 09.03.1927 – 16.07.2012 Prima femeie-dirijor din Moldova. Cavaler al Ordinului Republicii, Artistă a Poporului, Laureată a Premiului de Stat, profesor universitar, Veronica Garştea a aparţinut unei generaţii care a creat şi a promovat valori spirituale autentice. Viaţa zbuciumată a artistei, aşa cum a calificat-o chiar ea, s-a sfârşit la 85 de ani.

Maria Bieşu 03.08.1935 – 16.05.2012 S-a născut în comuna Volintiri, Ştefan-Vodă. A debutat în spectacolul „Tosca” de Puccini, dar a devenit celebră în 1967, când a obținut titlul de „Cea mai bună Cio-Cio-san” în cadrul Concursului Internațional Miura Tomaki din Japonia. De atunci, Maria Bieșu a cântat pe sute de scene din lume. Primadona Operei Naţionale s-a stins din viaţă după o lungă suferinţă.

Iurie Darie 14.03.1929 – 09.11.2012 Actorul basarabean Iurie Darie s-a născut la Vadul Roşu, Soroca. Artistul are o carieră remarcabilă ce cuprinde roluri în peste 40 de producţii cinematografice şi a colaborat cu unii dintre cei mai importanţi regizori români ai secolului trecut: Ion Popescu Gopo, Mircea Drăgan, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Vitanidis. Deţinător al premiului Gopo pentru întreaga carieră, onorat cu o stea pe Aleea Celebrităţilor – Walk of Fame din Bucureşti. A decedat după o lungă suferinţă.

Glebus Sainciuc 19.07.1919 – 16.10.2012 Artistul plastic Glebus Sainciuc a trăit 93 de ani în casa părintească de pe malul Bâcului. A fost secolul lui Glebus Sainciuc, omul-emblemă al Chișinăului cu tradiții istorice și culturale. Prima sa expoziţie personală a avut loc în 1936, la Liceul „B.P. Hasdeu” din Chișinău. A avut expoziții solo în România, Bulgaria, Franţa, Belgia, Ucraina, Uzbekistan, operele sale se păstrează în muzee din Chișinău, Moscova, Paris, București, Sofia, Baku, Lvov etc. Maestru neîntrecut al portretului. A semnat de asemenea sute de măști ale unor personalități de talie națională și internațională. Atelierul lui Glebus Sainciuc a avut rolul unei instituții culturale în care trona libertatea de creație. Irina Nechit

Pavel Proca 01.04.1947 – 6.06.2012 Născut în Ghiliceni, Teleneşti, a absolvit Universitatea de Stat din Moldova. Din 1972, a activat în cadrul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi, în calitate de şef al trupei, secretar literar, director şi director artistic. A semnat cărţile de critică teatrală „Aplaudaţi-mă cu palma pe obraz”, „Portrete cu jobenu-n jos”, „Notiţe pe nojiţe”, „Mă rog de pardonaţi”, „Eu sunt cel mai singur…”, „O mască tremură-n oglindă”, „Spovedania unui histrion”, „Bobocul cel urât”, „Și noi eram o ceată tristă…”. Cronicile sale teatrale au apărut în publicațiile „Masca”, „Teatracţie”, „Basarabia”, „Teatru”, „Jurnal de Chişinău”, „Timpul”, „Semn”. Irina Nechit

Anatol MEREUŢĂ 21.04.1957 – 19.07.2012 Născut în r. Glodeni, Anatol Mereuţă a fost o persoană notorie în cadrul instituţiei în care a lucrat până în ultima clipă a vieţii. A activat mai bine de 15 ani la Fabrica de Zahăr din Glodeni în calitate de şef de depozit. A fost un exemplu pentru toţi cei care l-au cunoscut, o persoană minunată de la care aveai multe de învăţat. Un soţ, un părinte, un bunic, un frate şi un unchi admirabil, Anatol Mereuţă s-a stins din viaţă la vârsta de 55 de ani. Şi mai avea atâtea de realizat... Georgeta Negru

Alecu Mocanu 26.02.1955 – 20.10.2012 Alecu Mocanu şi-a început cariera de jurnalist în 1978 la Compania „Teleradio-Moldova”. În vremuri vitrege pentru libertatea de expresie, Alecu Mocanu a activat în „echipa de aur” a „Mesagerului”. S-a afirmat şi la unele posturi de radio, a fost lector universitar, secretar general al Uniunii Jurnaliştilor. O viaţă zbuciumată de jurnalist, un om al dăruirii de sine. Fie-ţi ţărâna uşoară, Alecu. Uniunea Jurnaliştilor din Moldova

Valeria Grosu 22.01.1950 – 27.06.2012 Născută în satul Sofia, Drochia, poeta Valeria Grosu este autoarea unor volume de referință pentru poezia română contemporană. A fost redactor la publicaţiile „Glasul”, „Columna”, „Sud-Est” şi „Basarabia”, coordonator de programe „Artă şi Cultură” la Fundaţia Soros din Moldova. Analizând poezia Valeriei Grosu, Emilian Galaicu-Păun a subliniat: „Cenuşa poemului („Miercurea îmi ard manuscrisele...”, chiar aşa debutează „Îngerul de miercuri”), caldă încă de temperatura corpului uman, constituie dovada supremă a arderii de tot a creatorului”.

Vasile Nastasiu 8.09.1946 – 20.06.2012 Născut la Coşcodeni, Sângerei, a fost scriitor, critic și istoric literar, om de aleasă cultură. A scris numeroase recenzii și articole, apărute în publicațiile „Tinerimea Moldovei”, „Învăţământul public”, „Moldova Suverană”, „Nistru”, „Noi”, „Luceafărul”, a colaborat la revista „Literatura și arta”. A semnat articole şi studii despre scriitorii clasici şi contemporani.

Boris Melnic 11.02.1928 – 27.04.2012 Academicianul Boris Melnic a fost omul de știință care s-a manifestat plenar în cercetările biologice (fiziologia umană și fiziologia animală) și ca manager iscusit în domeniul educației și științei. Savantul și omul Boris Melnic va rămâne pentru totdeauna în memoria celor care l-au cunoscut, l-au apreciat și i-au susținut ideile. Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare

Elena Tutunaru 30.11.1942 – 27.03.2013 Când mamele se duc, fiicele lor cele mari şi atotştiutoare, nu mai ştiu ce să facă. În ochii lor se citeşte aceeaşi teamă ca în copilărie, când se trezeau din somn, iar mama nu era lângă ele. Nişte fetiţe speriate. Când bunicuţele se duc, nepoţii pierd o parte din copilărie. Nu mai ştiu care e mirosul cozonacilor copţi de bunica înainte de Paşti. Uită cum veneau colindătorii de Crăciun. Când pleacă surorile, cumnatele, mătuşile, nanele, iau cu ele o parte din noi. Nana s-a dus... Dumnezeu s-o odihnească în pace!

Emilia Crijanovschi 24.02.1951 – 01.03.2013 Iartă-mă că n-am ştiut/ Să preţuiesc tot ce-am avut/Şi-n graba mare n-am văzut/Ce suflet gingaş am pierdut./ Să mai fi fost măcar un an, /Să ne văzut copiii,/ Să reuşit la nunta lor/ Ce trebuia să fie./ Misterios a fost să moară în prima zi de primăvară.../ Cu dor nespus, soţul Sergiu Crijanovschi

Gheorghe Dodiţă 12.04.1931 – 09.08.2012 Distins profesor, neostenit cercetător şi o personalitate în cultura noastră, Gheorghe Dodiţă a ţinut aproape şase decenii Cursul universitar Literatura română veche în faţa studenţilor facultăţilor de Litere, Istorie şi Jurnalism. Investigarea perpetuă a surselor ştiinţifice, cercetarea cu migală a textelor vechi i-au furnizat conferenţiarului Gheorghe Dodiţă substanţa manualului-crestomaţie Literatura română veche. Profesorul Dodiţă a fost un om de o rară modestie şi demnitate, iar memoria sa în inimile discipolilor, colegilor, rudelor şi ale tuturor celor care l-au cunoscut va fi perenă. Colectivul Facultăţii de Litere

Iurie Nistor 18.05.1951 – 31.10.2012 „Iar acum vă invităm „La vatra jocului”, o emisiune cu interpreţii de folclor îndrăgiţi”, ne anunţa în fiecare duminică, timp de 35 de ani, la Radio Moldova, vocea prezentatorului Iurie Nistor. De-a lungul anilor, prin studioul emisiunii sale au trecut şi s-au afirmat toţi interpreţii de muzică populară din Basarabia. Tot în cadrul ei, au fost difuzate primele interviuri şi melodii cu Sofia Vicoveanca, Irina Loghin, Gheorghe Zamfir, Gică Petrescu, Benone Sinulescu, Angela Moldovan, Mioara Velicu, Dumitru Zamfira ş.a. „La vatra jocului” radioascultătorii i-au cunoscut şi auzit pentru prima dată şi pe mulţi dintre rapsozii noştri populari: Filip Toderaşcu din Costeşti, Procopie Bogos din Buţeni, Dumitru Ciobanu, Boris Lachei, Nicolae Banu, Dobrogeanu de la Edineţ ş.a.

Maria Brăiescu 09.06.1931 – 21.07.2012 Chipul mamei, al bunicii Maria – blând, ocrotitor, brăzdat de ridurile lăsate de vreme, ochii ei de o înţelepciune aparte, mâinile care au legănat şapte copii și au copt pâine puhavă și bună cu care ne-a întâmpinat în pragul casei – toate astea ne vor lipsi... Cu dragoste, te vom păstra în cufărul amintirilor şi vom înmulţi faptele frumoase. Cu drag, copiii și nepoții

Maria Bologan 14.04.1928 – 20.10.2012 Maria Bologan (nănuţa Mărioara, cum îi ziceau mulţi dintre consătenii mai tineri) din satul Doltu, raionul Făleşti, împreună cu Ştefan Bologan, s-au luat dintr-o mare dragoste şi au vieţuit împreună 66 de ani. Au educat şi au scos în lume 11 copii (inclusiv o nepoată de la soră). Mama şi bunica noastră a avut de îndurat ororile războiului (evacuarea, epidemiile), foametea şi colectivizarea forţată. Fiind o fire puternică, optimistă, de o rară înţelepciune, model de vrednicie şi gospodină neîntrecută, ea a ştiut să iasă cu bine din cele mai grele încercări. Dumnezeu să-i aibă în paza lui! Copiii, nepoţii şi strănepoţii

Maria Costin 08.10.1934 – 24.04.2013 Îndurerați, înlăcrimați! Cea mai fidelă cititoare a JURNALULUI de Chișinău din Vorniceni. Îl dădea tuturor să-l citească. S-a considerat româncă tot timpul, „starostele” mahalalei și mama surorilor, fraților, cumnatelor... Nu i-a plăcut să vorbească oficial, la microfon, doar între ai săi, pe care i-a avut mulți – cinci copii, 13 nepoți, 13 strănepoți și... mahalaua, neamurile pentru care era ȚAȚA, ȚACA... Vasile Costin