„Cum am luat SIDA”

IZOLARE SOCIALĂ // „Mamă, vreau să trăiesc”

Fie că sunt marginalizaţi de comunitatea în care trăiesc, fie că ei sunt cei care se izolează, statutul de persoană infestată cu virusul HIV SIDA este ca o condamnare la singurătate. Adesea  sunt discriminaţi de cei din jur şi chiar de medicii de familie. Cu toate acestea, persoanele infectate cu HIV SIDA spun că se simt oameni la fel ca toţi.

Pe Tatiana am întâlnit-o la un Centru Comunitar, care se ocupă de problemele dependenţilor de droguri. Mi-a spus că ea este vinovată de situaţia în care se află. „Am utilizat stupefiante, iar în 1997 am aflat că am SIDA. Aveam 22 de ani când am primit statutul de seropozitiv”, îşi aminteşte tânăra.

„Toată lumea era vinovată”

Când a aflat că este seropozitivă, primul lucru pe care şi l-a dorit Tatiana era să-i bată pe toţi cei care vând droguri. „Toată lumea era vinovată, mai puţin eu. A fost greu să mă resemnez”, oftează Tatiana. Dar şi mai dificil i-a fost mamei femeii când a aflat că nu doar fiica este infectată. „Şi fratele meu a fost diagnosticat seropozitiv. A murit în februarie… S-a stins repede. Poate dacă urma de la început tratamentul retroviral, era şi acum în viaţă”, adaugă Tatiana, ducându-şi mâna la ochi. „Mama, sărmana, mult timp s-a luptat cu noi ca să ne lăsăm de droguri. Uneori intram la ea în cameră, o găseam citind diferite articole despre boală şi plângea, mereu plângea”, spune cu tristeţe în glas tânăra. Este revoltătoare şi atitudinea unor medici care, din spusele Tatianei, refuzau să-i ofere asistenţă medicală, când aflau că e infectată. „Nu prea mă adresez la ei – mă privesc ca pe un dinozaur”, se indignează femeia.

„Nu am de gând să mor!”

Cu toate acestea, Tatiana spune că se simte bine. „Aş vrea să am copii. Ştiu că e posibil, dar nu vreau să risc. Sunt într-o relaţie, dar nu am curajul să fac următorul pas. De 14 ani am SIDA şi încă sunt în viaţă. Nu am de gând să mor”, conchide pe o notă optimistă femeia.

Elena e o femeie slăbită de boală, cu ochii stinşi, dar care nu se lasă bătută, fiindcă are pentru cine trăi. „Am o fetiţă de crescut. Am şi un nepoţel pe care nu credeam că voi ajunge să-l văd”, ne spune aceasta. A aflat că este infestată în 2000, când era însărcinată. „Credeam că e o greşeală şi am repetat testele. Cunoşteam puţin despre SIDA”, îşi întrerupe gândul Elena, bea o gură de cafea, fixează privirea la ceaşca pe care o ţine în mână şi continuă. „Totul a început din momentul când soţul meu lua banii din casă şi dispărea nopţile. L-am întrebat ce face şi unde se duce. M-a luat cu el şi mi-a dat pentru prima dată să încerc droguri. A regretat toată viaţa că m-a implicat”, îşi aminteşte femeia, cu o voce tremurândă. Elena în fiecare zi îi mulţumeşte lui Dumnezeu că i-a dat un copil atât de minunat. „Nici nu îmi vine să cred. În ciuda absenţelor de la şcoală, fiica mea are rezultate bune la învăţătură. Ea înţelege gravitatea bolii ei. Credeam că este mică şi uită de şedinţele dese de terapie prin care trece, dar medicii mi-au comunicat că ultima dată când a fost internată nu a dormit două nopţi. Se temea să nu moară. Mi-a şi spus odată: „Mamă, nu vreau să mor!”, cuvinte care mă dor”, spune femeia, ducându-şi mâna la iconiţa şi cruciuliţa de la gât, parcă ar căuta ajutor şi sprijin de la forţele divine. „Mă afectează mai puţin ce spun cei din jur despre mine. Mi-am îngropat în 2002 soţul, care s-a stins sub ochii mei de SIDA. A plecat repede şi dureros”, spune femeia.

„Şansa la o viaţă normală”

„Din fericire, în afară de unii profesori, nimeni nu cunoaşte de boala noastră. Mi-e frică de reacţia părinţilor colegilor fetei mele. Femeia spune că, dacă ar fi un medicament pentru o singură persoană, ar face orice ca să-l dea fiicei. „Aş fi în stare să rămân în stradă, să dorm pe trotuarul rece, numai să ştiu că este sănătoasă”, spune Elena resemnată.

Angela, 24 de ani, ne-a comunicat că soţul ei a infestat-o cu HIV SIDA. „Nu aveam nici 18 ani împliniţi când m-am căsătorit cu bărbatul de care eram îndrăgostită din copilărie. Nu am ascultam rudele care îmi spuneau că este un afemeiat, îl iubeam şi credeam că va fi doar al meu”, povesteşte Angela.

La scurt timp după nuntă, bărbatul a plecat în Federaţia Rusă, la muncă, Angela a rămas acasă însărcinată. „Când a revenit, era altul. Mai târziu am înţeles că m-a înşelat cu multe femei şi a început să se drogheze. La un control, am depistat că sunt infectată cu SIDA. Credeam că mi-a căzut cerul peste mine. Rudele şi-au întors spatele, vecinii fugeau de noi, iar copilul meu era marginalizat. Chiar şi medicul de familie ne discrimina. Îmi scotea din sertar un alt pix să mă semnez, nu-mi dădea trimiteri la specialiştii de care aveam nevoie, uneori nici nu dorea să-mi ofere consultaţie. Am vândut tot şi am plecat în altă localitate, unde nu ne cunoaşte nimeni. Am început o nouă viaţă. Soţul meu însă nu a reuşit să scape de dependenţa de droguri. Uneori are momente de luciditate şi revine în familie, alteori dispare”, povesteşte tânăra. Angelei îi pare rău că s-a căsătorit prea devreme „Acum, copilul are prioritate. Voi lua în continuare preparatele retrovirale şi am să trăiesc s-o văd la casa ei”, spune Angela.

25 de milioane de morţi

În fiecare an, în a treia duminică a lunii mai oamenii din toată lumea comemorează Ziua internaţională a persoanelor decedate de HIV SIDA.

De la debutul maladiei, în lume au decedat 25 de milioane de oameni. La ora actuală, 35 de mil. de oameni suferă de această maladie, dintre care peste două mil. sunt copii.

În Republica Moldova, primul bolnav de SIDA a fost înregistrat în 1987. De atunci au fost depistate 6 404 de persoane infectate. Potrivit medicilor, în circa 80 % din aceste cazuri, virusul afectează persoanele tinere, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 39 de ani.

În acelaşi timp, în anul 2010 creşte ponderea transmiterii infecţiei HIV pe cale sexuală, în schimb scade numărul persoanelor HIV pozitive în rândul consumatorilor de droguri.

Căi de transmitere a virusului HIV

Virusul HIV nu poate supravieţui în afara organismului, departe de căldură şi lichide, prin urmare, nu se găseşte în aer, iar oamenii nu se pot infecta inspirându-l.
HIV se poate transmite pe trei căi principale: contact sexual, acesta include atât relaţiile heterosexuale cât şi cele homosexuale. A doua cale prin care se transmite HIV este de la mama infectată la copilul aflat încă în uter. A treia cale este prin sânge sau prin lichidele corpului, de obicei prin injectare.

Marina LIŢA

The following two tabs change content below.