25 de ani pierduţi // Ştefan Urâtu: „Regimul de la Tiraspol şi cel de la Chişinău sunt similare sau poate că e acelaşi”

În ajunul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea independenţei R. Moldova, JURNAL de Chişinău continuă chestionarul cu oameni politici şi intelectuali în care aceştia sunt rugaţi să răspundă la următoarele întrebări:
1) Cum apreciaţi perioada scursă de la 27 august 1991 până acum?
2) Ce drepturi au dobândit în cei 25 de ani românii din R. Moldova?
3) Ce viitor întrevedeţi pentru entitatea statală R. Moldova?

În acest număr au răspuns Ştefan Urâtu, membru al Grupului Ilaşcu şi membru al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Moldova, observatorul politic Vladimir Socor şi scriitorul Arcadie Suceveanu.

 

uritu

Ştefan Urâtu. Foto: anticoruptie.md

Ştefan Urâtu: 1) O degradare continuă şi o capturare a structurilor de stat de către forţele oculte. Nu a fost întreprins nimic pentru interesul naţional, pentru cetăţenii R. Moldova. Nu văd nicio deosebire între împotriva cui am luptat în 1989–1992 în stânga Nistrului şi împotriva cui lupt acum aici, în dreapta Nistrului. Furtul a 1/4 din bugetul statului nu este o crimă mai mică decât sechestrarea unei porţiuni din teritoriu de 10–15%. Regimul de la Tiraspol şi cel actual de la Chişinău sunt, în opinia mea, din păcate, similare, sau poate că este acelaşi. 2) Cred că ar trebui să vorbim despre întreaga populaţie. Or, cel care linge picioarele partidului de la guvernare a fost şi este promovat, indiferent de etnie. Totuşi, pe la sfârşitul anilor 90, am atestat o creştere a drepturilor politice şi civile asociată cu decăderea drepturilor sociale. Acum însă nu văd niciun fel de progres în această privinţă. 3) Atâta timp cât există această entitate, trebuie să o facem să respecte legile. Nu sunt adeptul ideii potrivit căreia statul R. Moldova nu are nicio perspectivă şi să strigăm că vrem unire, deoarece mai există o parte care vrea unire cu alt stat, care ne fură şi se înarmează. Aceste tendinţe sunt, în opinia mea, dăunătoare. Astăzi chiar avem nevoie de o revoluţie care ar salva statul din captivitate, după care oamenii ar fi cel puţin mai liberi să decidă.

socor

Vladimir Socor. Foto: infoprut.ro

Vladimir Socor: 1) Aşteptările pe care le-am avut în anii Mişcării de eliberare naţională 1989–1991 nu au fost până astăzi îndeplinite. Dimpotrivă, statalitatea R. Moldova este în curs de dezagregare, R. Moldova nu mai este un stat viabil, nu avem instituţii funcţionale. Este o realitate că statul a fost capturat de către o grupare de interese condusă de o singură persoană, dl Vlad Plahotniuc. R. Moldova a ieşit din cadrul constituţional. 2) Numai o parte minoritară a populaţiei R. Moldova se identifică drept români. Trebuie să vorbim despre cetăţenii R. Moldova. Chiar dintre cetăţenii vorbitori de limbă română numai o parte relativ mică se identifică drept români. Şi, în afară de aceştia, avem grupări etnice care nu sunt nici români şi nici moldoveni. Cetăţenii R. Moldova nu au drepturile de care se bucură cetăţenii statelor democratice. În R. Moldova, majoritatea cetăţenilor s-au pomenit la limita supravieţuirii. Şi când cetăţenii sunt la limita sărăciei, e greu să vorbeşti despre drepturi politice şi libertăţi individuale. Iată unde a ajuns R. Moldova. 3) Timp de 25 de ani, situaţia a mers din rău în mai rău. Iată de ce se discută despre o posibilă unificare a R. Moldova cu România. Sunt multe obiecţii în această privinţă. Pe de o parte, discuţiile despre unificarea R. Moldova cu România recunosc implicit faptul că în R. Moldova s-au epuizat soluţiile interne. Pe de altă parte, România este din ce în ce mai atrăgătoare pentru R. Moldova. Unificarea cu România pare astăzi o opţiune destul de atrăgătoare pentru un număr crescând de cetăţeni, dar procentajul actual de aproximativ 20 la sută este foarte mic. O unificare aprobată de 50 la sută din populaţie poate să ducă la confruntări civile. Iată de ce comunităţile etnice vorbitoare de limbă rusă sau de alte limbi trebuie să fie incluse în procesul politic şi să nu ne mai întrebăm care sunt drepturile românilor din R. Moldova, cum m-aţi întrebat Dvs., ci să vorbim despre drepturile şi interesele cetăţenilor R. Moldova.

Arcadie-Suceveanu

Arcadie Suceveanu. Foto: www.ziarulnational.md

Arcadie Suceveanu: 1) În general vorbind, a fost o perioadă benefică, ne-am obţinut, de bine, de rău, independenţa. Ne apropiem tot mai mult de conştientizarea faptului că aparţinem unei naţiuni, unui neam. Ne-am regăsit identitatea, suntem stat. Însă dacă am compara R. Moldova cu statele care au obţinut odată cu noi independenţa, în special cu Ţările Baltice, bineînţeles că înregistrăm o anumită retardare la anumite capitole. Am avut şanse enorme de a ne integra în structurile europene, dar această şansă a fost ratată. 2) Drepturi parcă ar fi mai multe la modul teoretic. Limba română şi-a câştigat o mai mare sferă de utilizare, deşi nu a pătruns în toate domeniile, dar în şcoli, licee, la televiziune, radio, se vorbeşte oricum o limbă mai fluentă şi mai corectă. Şi deşi există dreptul de a te exprima liber, vorbeşti într-un deşert, cum spunea Eminescu, efectul este nul. 3) E greu să te pronunţi. Am fost aruncaţi cu mult în urmă. Ţările occidentale şi-au pierdut încrederea în R. Moldova. Imaginea noastră a avut mult de suferit în ultimii ani. Eu văd viitorul R. Moldova în componenţa României, reunificarea cu România, nu doar din considerente patriotice, naţionale, ci pur pragmatice, social-economice.

Rubrică de Ilie Gulca

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)