25 de ani pierduţi // Andrei Ivanţoc: „Frate, să-ţi spun sincer, eu nu văd nimic aici”

În ajunul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea independenţei R. Moldova, JURNAL de Chişinău continuă seria de articole cu oameni politici şi intelectuali în care aceştia sunt rugaţi să răspundă la următoarele întrebări:

1) Cum apreciaţi perioada scursă de la 27 august 1991 până acum?
2) Ce drepturi au dobândit în cei 25 de ani românii din R. Moldova?
3) Ce viitor întrevedeţi pentru entitatea statală R. Moldova?

În acest număr răspund la întrebările JURNALULUI de Chişinău luptătorul pentru integritatea teritorială a R. Moldova şi deţinutul regimului separatist de la Tiraspol, Andrei Ivanţoc, istoricul Ion Negrei şi fostul membru al PCRM Mark Tkaciuk.

Andrei-Ivantoc

Andrei Ivanţoc: 1) Nu este ceea ce am vrut noi. În 1991, am aspirat să avem o ţară democratică, în care lumea să fie liberă să-şi spună părerea, să meargă unde doreşte, să aibă acces la medicină de calitate, copiii să aibă dreptul să înveţe în şcoli bune; cei maturi să lucreze la ei acasă, dar, din păcate, nu am atins aceste aspiraţii. 2) Frate, mi se pare că în 1989–1992, erau mai protejate drepturile noastre decât acum. Mă doare faptul că se vorbeşte ruseşte pretutindeni în Republica Moldova. Deşi nu au fost făcute publice date statistice, toată economia este controlată de ruşi, se spune că ruşii deţin circa 70% din economia R. Moldova. Cum am fost sclavi, aşa am rămas. Deşi este trist acest lucru, aceasta este realitatea. Este mai trist decât în anii 90. 3) Să vă spun sincer, eu nu văd nimic aici. Având în vedere ce se face acum în statul acesta, dezmăţul ăsta, eu nu văd niciun viitor, pur şi simplu, nu-l văd. Mă îngrijorează faptul că am putea rămâne a doua Coree de Nord, în care nu vom avea nici dreptul de a pretinde drepturi ca odinioară.

Deşi nu au fost făcute publice date statistice, toată economia este controlată de ruşi, se spune că ruşii deţin circa 70% din economia R. Moldova. Cum am fost sclavi, aşa am rămas.

uion negreiIon Negrei: 1) O perioadă plină de incertitudini, cu probleme, în special în plan economic, dar am înregistrat unele realizări. Trebuie să recunoaştem că sistemul democratic a progresat în Republica Moldova, nu suntem în totalitarism. Societatea moldovenească a progresat în sensul deschiderii sale către valorile naţionale şi cele occidentale. 2) Drepturile sunt fixate în constituţie şi noi trăim sub prevederile Constituţiei din 27 iulie 1994. Consider un mare succes că a fost ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care a acoperit tot spectrul de drepturi ale moldovenilor în raport juridic. Însă altceva este faptul că drepturile moldovenilor, după independenţă, nu au fost valorificate la maximum. În ce priveşte drepturile naţionale, a fost fortificată identitatea românească în Basarabia, aşa cum este ea, nelegalizată. Dreptul naţional suprem, de trai în hotarele naţionale, nu a fost îndeplinit şi rămâne deocamdată un imperativ, un ideal. 3) Republica Moldova este un stat atipic şi, din acest punct de vedere, nu are mari perspective de dezvoltare, trebuie să recunoaştem că un stat fără profil naţional, cum este Republica Moldova, nu are şanse de existenţă. Ori îi acordăm fireasca identitate naţională românească, ori trebuie să ne luăm rămas bun de la el.

tkaciuk

Mark Tkaciuk: 1) Este o perioadă în care poporul Moldovei, pomenit independent, a pierdut cea mai mare parte a timpului făcând două lucruri: să supravieţuiască şi să lupte împotriva elitelor politice, care au făcut tot ce este posibil ca această independenţă să fie o ficţiune. 2) Românii din Republica Moldova, ca şi celelalte etnii de aici, au avut dreptul la identitate, identitate pe care au fixat-o recensămintele efectuate pe teritoriul statului moldovenesc, ceea ce demonstrează că în R. Moldova sunt oameni care se consideră români. 3) Republica Moldova nu are şansa să evite criza şi statutul de loser decât prin dezvoltarea ca stat, societate şi ţară. Dacă nu vom reuşi, vom dispărea.

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca