24 de ani cu Limba Română în gând și în fapte

IMG_5975(17 martie 1990 – 17 martie 2014)

Notiţe subiective // Cu 24 de ani în urmă, nu credeam că o să-mi leg viața de Societatea Limba Noastră cea Română pentru un deceniu, două sau mai mult…Nu bănuiam că, peste ani, nimic nu va conta mai mult decât Limba Română, atât pentru mine, cât și pentru zeci și sute de oameni minunați pe care am avut norocul să-i cunosc…

Am scris în mai multe rânduri despre unii dintre ei, dar tot mi se pare că nu e suficient, că merită mai mult. Cât de mult? Nu știu!

De astă dată, voi încerca să creionez imaginea Societății noastre prin mesajele care au curs zilele trecute, „de pe toate meridianele”, cum obișnuiam să ne exprimăm până mai ieri. Trebuie să recunosc, a existat și o „temă pentru acasă”: un apel prin care toți colegii au fost rugați să scrie un mesaj de felicitare, un gând despre Societate sau să descrie un eveniment din experiența proprie.

Ceea ce s-a întâmplat a întrecut cu mult așteptările noastre… Zeci de mesaje, de la cei mai buni prieteni și susținători, amintiri uitate, cuvinte de mulțumire, unele mai alese decât altele, urări, confesiuni…

I Congres al SLNR, de constituire, s-a ținut în Sala Mare a Universității Pedagogice „Ion Creangă”, pe 17 martie 1990. Puțini sunt acei care-și mai amintesc exact ce s-a întâmplat în acea sală, în acea zi.

Dar ex-ministrul Educației, Prof. Nicolae Mătcaș (București), își amintește:

„Felicitări! Trăiască Limba Noastră cea Română! Țin minte ca acum cum a recitat Grigore Vieru poezia sa cu acest nume, apoi Silviu Berejan, când a urcat pe scenă (la Universitatea „Ion Creangă”), se întoarce spre sigla care conținea numai “Limba noastră” și spune că trebuia completat cu “cea Română”. Era în martie, exista URSS-ul, pcm, Constituția sovietică socialistă moldovenească. Când îi aud pe unii acum că de ce în Constituție și în Legislația lingvistică nu s-a scris “limba română”… Chiar nu-și dau seama că nu puteai vorbi, necum scrie astfel în documentele care se adoptau în timpul regimului odios?

Când vă veți întruni la cea de-a 24-a aniversare, să-i pomenești pe toți luptătorii pentru limbă și scris de dinainte de ”89, care nu mai sunt printre noi, începând cu Nicolai Costenco, Bogdan Istru, Ion Dumeniuk, Nicolae Costin, Ion Vatamanu, Lida Istrati, Leonida Lari, Grigore Vieru, Ada Mihailovschi, Dumitru Matcovschi, Ion Conțescu, Valentina Hristov, Vasile Petrache, Valentin Mândâcanu, Alexandru Gromov, Vasile Ghiaur și toţi cei care s-au dus pe-un capăt. Dacă vei mai avea răbdare, loc și ocazie, să-i menționezi pe cei mai în vârstă dintre cei în viață, lor le va face mare plăcere. Iar pe urmă – pe albinele şi furnicile d-tale, fără de care nu ai putea să-ți faci datoria față de înaintași și limba română.”

Notă: Atunci, la I Congres, după ce s-a pus la vot titulatura „Limba noastră cea română” și majoritatea a votat pro, o bună parte s-a ridicat din sală și a părăsit Congresul…

Primele noastre activități erau marcate de mult entuziasm și drept dovadă servește mesajul unuia dintre primii activiști, Valentin Bătrânac (Chișinău-Iași):

”Dragi români basarabeni,

Parcă mai ieri, cu 23 de ani în urmă, eram la Brașov, pentru a invita Teatrul Dramatic la Chișinău, cu piesa BIRLIC. După semnarea contractului, i-am spus Dlui Olaru, directorul Teatrului, că la Chișinău avem o Societate care se numește Limba Noastră cea Română. A fost încântat și, la plecare, mi-a propus câţiva saci cu cărți românești, dăruite de actorii Teatrului…

În fine, am ajuns la Chișinău cu mașina plină de cărți: portbagaj, bancheta din spate, bancheta din față. Toate cărțile le-am adus la strada Kogălniceanu (sediul Societăţii) și le-am înmânat D-nei Valentina Butnaru…

Aceasta a fost prima mea contribuție pentru Societate…”

Notă: Din acest prim gest al lui Valentin Bătrânac a luat naștere una dintre activitățile principale ale SLNR – donații de carte pentru filiale, pentru bibliotecile sătești, dar și pentru cele de patrimoniu. Mii de volume, în mare parte dicționare și manuale, extrem de necesare la începutul anilor ”90, dar și beletristică, literatură de specialitate, reviste de istorie și de lingvistică – donate de susținătorii noștri din România și de editurile de la Chișinău, au fost donate, cu cele mai diverse ocazii, în timpul întâlnirilor noastre prin școlile și instituțiile basarabene. Mesajele din filiale confirmă aceste declarații.

Apelul filialelor:

Borogani, r. Leova: Prof. Ecaterina Odagiu (președinte), Prof. Maria Velicoglo, Sofia Răileanu (bibliotecară):

„Noi, membrii, beneficiarii şi susţinătorii Societăţii Limba Noastră cea Română din satul Borogani, Leova, alături de Societate, am avut posibilitatea de a cunoaşte mulţi oameni, adevăraţi patrioţi şi iubitori ai limbii române.

Am parcurs alături de Societate aceşti ani de realizări frumoase pentru promovarea şi menţinerea Limbii Române şi a valorilor perene ale neamului nostru. Cu sprijinul Societăţii, am realizat mai multe istorii de succes, care ar putea alcătui o carte.

Pentru Gimnaziul din Borogani (astăzi LT „Grigore Vieru”) care s-a deschis în anul 1992, donaţia de carte din partea Societăţii a fost un început benefic pentru fondarea unei biblioteci de carte în limba română, atât de căutată în acele timpuri.

Participând la întrunirile Societăţii, cunoscând oameni de suflet, am fost motivaţi să adunăm şi să valorificăm patrimoniul satului şi am deschis un muzeu, care numără astăzi 1600 de exemplare de obiecte de valoare spirituală a înaintaşilor noştri. Muzeul găzduiește și sediul filialei Borogani a SLNR. Aici au loc evenimentele culturale din localitate. Tot aici, se întrunesc și şedinţele cenaclului literar „Antonie Plămădeală”, la care am elogiat nu o dată frumoasa limbă română.

Clipe de neuitat am petrecut la Borogani alături de oaspeţii deosebiţi care ne-au onorat cu prezenţa: Nina Tofan, Albina Dumbrăveanu, Argentina Cupcea-Josu, Vasile Ţenu şi alţi prieteni ai Societăţii.

În anul 2005, am participat la şedinţa jubiliară a Asociaţiunii ASTRA, la Sibiu, alături de membrii de onoare ai Societăţii. Evenimentul a continuat în anul 2007, cu plecarea a 10 elevi din localitate la Tabăra Internaţională de cultură şi civilizaţie „Acasă la noi”, când Sibiul a fost nominalizat Capitală Culturală europeană. Copiii din R. Moldova şi din Transnistria au beneficiat de un program complex cu vizite de documentare la obiective turistice, precum şi la Răşinari, la casa poetului Octavian Goga.

Împreună cu Societatea, am avut parte de multe proiecte educaţionale şi culturale: întâlniri de suflet cu oameni dragi şi mărinimoşi, vizite reciproce, vizitarea unor destinații și locuri pitoreşti din Moldova şi România, donaţii de carte românească, ajutoare umanitare. De aceste proiecte au beneficiat mai mult de 200 de copii de diferite vârste şi categorii, precum şi peste 300 de adulți, susţinători şi iubitori ai limbii române.

La mulţi ani, dragă Societate Limba Noastră cea Română! Suntem foarte mândri că avem posibilitatea să vă simţim sprijinul şi ajutorul necondiţionat oferit chiar de la înfiinţarea Societăţii…”

Bravicea, r. Călăraşi: Prof. Nadia Pruteanu (președinte): „Să ne trăiască minunata Societate mulţi-mulţi ani, în viitorul copiilor-copiilor-copiilor noştri, să fie ocrotită cu sfinţenie de ei, învăţată, dezvoltată, venerată, iubită!

Este plăcut să te simţi părtaş al unei munci de mare valoare… Doresc tuturor românilor să păstreze vie făclia spiritului românesc în sine, în neam, în popor! Închinare Limbii Române! Închinare vrednicului popor român!

Cu profund respect, Bravicea – Primăria, Muzeul, Liceul, noi, Prutenii…”

Orăștie: Miron Simedrea: „Ne alăturăm tuturor felicitărilor.

Noi pregătim Adunarea Generală anuală, când vom sărbători zece ani de existență a filialei orăștiene, prilej cu care vom oferi diplome jubiliare tuturor membrilor.

Așteptăm, cu această ocazie, și delegația de la Chișinău, în 15 iunie, când vom organiza la catedrală un parastas în memoria lui Mihai Eminescu.”

Valentina BUTNARU

(Va urma)