„Vina pentru cele întâmplate o poartă şeful statului”

Exclusiv// Interviu cu Victor Catan, ministrul Afacerilor Interne

Dle ministru Victor Catan, circulă un zvon că aţi intenţiona să demisionaţi din funcţia de ministru al Internelor, este adevărat sau nu?

Este un zvon. Nu am de ce să demisionez. Odată cu învestirea noului guvern am preluat o moştenire dificilă. Aceasta, în primul rând, este legată de compromiterea politicii de cadre prin epurarea masivă a personalului cu experienţă al MAI, fapt care a avut ulterior un impact negativ în societate. Vreau să remarc că, în 2003 – 2006, au fost eliberaţi din funcţie 169 de comisari şi comisari adjuncţi, în unele comisariate conducerea se schimba de 3 – 4 ori pe an, iar în 2001 – 2009, au fost concediaţi 14 223 de colaboratori de poliţie. Noi, în total, avem circa 14 mii de angajaţi, rezultă că a fost schimbat tot efectivul de poliţişti.

Fosta conducere a distrus de fapt nucleul profesionist al MAI. În prezent, vârsta medie a angajaţilor de poliţie este de 31 de ani, iar a efectivului de poliţie criminală din municipiul Chişinău e de 23 de ani – copii! În urma adresărilor în instanţa de judecată a colaboratorilor concediaţi nelegitim, ministerul a fost obligat să achite prejudicii în valoare de 1 milion 654 mii de lei. Noi am întreprins o serie de acţiuni legate de reformarea instituţiei, 70 la sută din aparatul central sunt noi colaboratori, mai mult de jumătate de comisari au fost înlocuiţi. În instanţă s-au adresat doar două persoane care nu sunt de acord cu decizia Comisiei de atestare. În aceste luni am elaborat Conceptul de reformare al MAI bazat în primul rând pe principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, neaplicarea torturii şi a altor acte degradante faţă de cetăţeni, precum şi descentralizarea activităţii poliţieneşti.

Statul major era dator să organizeze dirijarea subdiviziunilor MAI

– Odată instituit, în timpul protestelor din 7 aprilie, statul major operativ era dator să organizeze orientarea şi dirijarea subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne implicate în menţinerea ordinii publice, asigurarea securităţii cetăţenilor şi integrităţii patrimoniului, ceea ce nu s-a întâmplat, care este cadrul legal pe care l-au încălcat membrii acestuia şi de ce nu sunt traşi la răspundere?

La 23 noiembrie 2009, a fost creată o comisie din specialişti ai MAI care au anchetat evenimentele din aprilie sub aspectul respectării legislaţiei. Conform concluziilor specialiştilor, responsabilitatea de organizare a forţelor şi mijloacelor pentru asigurarea ordinii publice îi revenea ministrului de Interne, Gheorghe Papuc. E clar că, de sine stătăror, el nu putea face ordine, dar avea un stat major, o echipă de conducători ai structurilor subordonate ministrului care aveau obligaţii concrete. De asemenea statul major trebuia să întreprindă măsuri preventive referitor la asigurarea securităţii cetăţenilor, să asigure viaţa cetăţenilor şi integritatea patrimoniului statului. Statul major operativ era condus de ex-viceministrul Valentin Zubic, din el mai făceau parte Petru Corduneanu, şeful Direcţiei protecţia ordinii publice, şi Vladimir Botnari, comisar al CGP.

La indicaţia acestora, Departamentul Servicii Operative trebuia să stabilească persoanele care manifestau un comportament violent şi să le izoleze. Serviciul de ordine publică trebuia să amplaseze forţele, să ceară rezerve la nevoie. Statul major în acest caz era un organ executiv al ministrului care urma să îndeplinească aceste acţiuni, noi însă nu am găsit ordinele care au fost date de ministru în acele zile. Ca rezultat al cercetării comandanţilor subdiviziunilor care erau implicate în asigurarea ordinii publice, toţi spun, univoc, că au fost lăsaţi fără comenzi, fără ca cineva să-i dirijeze, amplasamentul forţelor a fost incorect, în prima linie au fost cursanţii şi carabinierii, nu s-au luat măsuri de izolare a persoanelor agresive. În momentul în care persoanele violente încercau să intre în sediu, unul câte unul urma să li se pună cătuşele. Existau doar vreo 50 – 100 de persoane care manifestau un comportament violent şi acestea puteau fi izolate, restul protestatarilor manifestau paşnic.

Era necesară convocarea Consiliului de Securitate al Statului în acele zile şi dacă da, de ce nu a fost convocat acesta?

Raportul arată că, încă în seara zilei de 6 aprilie, era evident că evenimentele pot degenera în acţiuni violente. Erau persoane care îndemnau la devastarea clădirilor, la răsturnarea puterii. Şeful statului, în comun cu conducerea MAI, trebuia să convoace imediat Consiliul Suprem de Securitate în cadrul căruia să se discute măsurile ce urmau a fi întreprinse pentru prevenirea violenţelor. Acest lucru nu s-a întâmplat. Abia după ce au avut loc violenţele, devastarea sediilor clădirilor de stat, au fost întruniţi rectori şi profesori pentru discuţii cu ei. Totodată protestatarilor nu li s-a permis să instaleze microfoane, tribune în PMAN. Vina pentru cele întâmplate o poartă în primul rând şeful statului, el fiind garant al securităţii şi al Constituţiei Republicii Moldova. În cadrul CSS, primul-ministru Zinaida Greceanâi urma să decidă să prevină despre posibilele pericole toţi conducătorii administraţiei publice centrale şi ai structurilor desconcentrate, fapt care nu a avut loc.

La MAI au dispărut documente secrete

Ce documente legate de acea perioadă au dispărut?

Au dispărut 24 de documente secrete venite de la Preşedinţie, SIS şi alte instituţii. Aceste documente au fost înregistrate la secretariat, dar ele nu există. Ne-am adresat la Procuratura Generală pentru că dispariţia unor documente secrete atrage după sine răspunderea penală. Nu avem procese-verbale semnate de fostul ministru după data de 6 aprilie în legătură cu evenimentele de atunci. Orice adunare la care asistă 4-5 oameni şi mai mult urmează a fi protocolată, procesată de către reprezentanţii organelor de interne. Dacă au nimicit unele documente înseamnă că au fost date alte indicaţii decât cele care trebuia să fie, fiindcă evoluţia evenimentelor a demonstrat că conducerea de atunci n-a făcut ce trebuia să facă. Era cineva interesat ca manifestaţiile paşnice să fie discreditate. Raportul comisiei de experţi ai MAI a fost transmis la Procuratura Generală şi, în baza materialului respectiv, a fost intentat dosarul penal în care sunt supuşi învinuirii Gheorghe Papuc, ex-ministrul de Interne, şi Vladimir Botnari, fostul comisar al CGP.

De ce celelalte persoane care au dat indicaţii, ordine în acele zile nu figurează în calitate de bănuiţi în acest dosar?

Pentru că aşa a decis organul de urmărire penală. Personal consider că şi alte persoane urmau a fi trase la răspundere pe marginea acestor materiale. Nu cunosc conţinutul materialelor de urmărire penală, dar dacă şeful statului major a fost invitat de procurori şi declară că a îndeplinit ordinele lui Papuc, el se transformă într-un simplu executor. Consider că orice executor, dacă execută ordine care contravin legislaţiei sau chiar criminale, trebuie să poartă răspundere pentru aceasta.

„După ce au fost sancţionaţi, membrii statului major au fost premiaţi sau avansaţi în grad”

La 7 aprilie, ora 22.30, ex-ministrul a ordonat mobilizarea şi echiparea efectivului brigăzii de destinaţie specială „Fulger”. De ce ordinul de a descinde în forţă a fost dat abia la orele 00.30 – 03.30. Cine şi ce ordine aştepta şi din partea cui?

Dislocarea forţelor şi mijloacelor de asigurare a ordinii publice a fost incorectă, inclusiv n-a fost folosită brigada cu destinaţie specială care urma să izoleze persoanele agresive. Şi nu era cazul să fie implicate noaptea structurile de forţă care pe parcursul zilei nu au primit indicaţii. Li s-au dat automate şi cartuşe, nu doar oarbe, ci şi adevărate. Ei nu au asigurat măsuri de asigurare a ordinii publice, ci de reprimare şi ulterior de tortură. După evenimentele respective a avut loc un colegiu al MAI unde au fost discutate mai mult formal aceste probleme. Pentru doi membri ai statului major, Valentin Zubic şi Andrei Şumleanschi, i s-a solicitat guvernului să intervină cu sancţiuni disciplinare în legătură cu coordonarea neadecvată a subdiviziunilor poliţiei în acele zile. Vladimir Botnari şi Petru Corduneanu au fost sancţionaţi disciplinar prin ordinul ministrului. Petru Corduneanu a fost sancţionat pentru conlucrarea insuficientă cu Ministerul Educaţiei. La scurt timp, însă aceştia au fost premiaţi sau avansaţi în grad.

Unul din martorii morţii lui Valeriu Boboc declară că, cu 10 – 15 minute înainte de descinderea în forţă a poliţiştilor în noaptea de 7 spre 8 aprilie, provocatorii au dispărut, exista vreo legătură între aceştia şi colaboratorii de poliţie?

Mă gândesc că între colaboratorii de poliţie şi provocatori nu puteau să existe legături. Acestea puteau să existe între serviciile speciale, pentru că în piaţă au fost văzuţi foşti colaboratori ai SIS. Ţin să accentuez, eu personal nu sunt de acord că până în acest moment populaţia nu ştie cine sunt vinovaţi de ceea ce s-a întâmplat atunci. Eu ştiu, şi toată lumea ştie, în primul rând preşedintele ţării, Vladimir Voronin, care este garant al Constituţiei, independenţei şi unităţii naţionale. Apoi dl Papuc cu echipa sa, şi ex-directorul SIS-ului.

Ei trebuie anchetaţi, să fie apreciat rolul lor şi să li se dea aprecieri juridice, dacă nu sunt vinovaţi, să fie scoşi de sub urmărire penală. Nu au respectat legea, n-au întreprins măsurile cuvenite conform competenţelor şi obligaţiilor ce le revin prin lege, trebuie să fie traşi la răspundere. Majoritatea celor care figurează în calitate de martori în dosarul 7 aprilie sunt avocaţi ai lui Papuc, Vladimir Voronin, Zinaida Greceanâi, Mark Tkaciuk. N-au fost audiaţi Vladimir Filat, Mihai Ghimpu, experţi de la Soros, care monitorizau situaţia în acele zile. În cazul în care lipsesc dovezile şi există atâţia avocaţi, procesul poate să nu aibă niciun efect.

Interviu realizat de Svetlana Corobceanu

The following two tabs change content below.