„Unele ţări din CSI sunt dictaturi feudale”

EXEMPLUL BALTIC // Savisaar: „CSI nu-şi demonstrează eficienţă”

Edgar Savisaar, primul preşedinte al Estoniei de după prăbuşirea URSS, actualul primar al oraşului Tallinn, a oferit un interviu JURNALULUI. Preşedintele a menţionat că în Estonia, mişcarea pentru independenţă nu a avut ca imbold doar emanciparea naţională, cât, mai ales, lupta pentru democraţie. Totodată, Savisaar a menţionat că chiar şi în URSS republicile constituente se aflau la un nivel economic şi democratic diferit.

– Ce rol a avut, în opinia Dvs., mişcarea naţională în proclamarea independenţei Estoniei?

În primul rând, mişcarea noastră nu poate fi numită pur şi simplu naţională, dar mai curând o mişcare democratică. Nu în zadar s-a numit „Frontul popular”. Această mişcare a fost antisovietică anume datorită faptului că a fost o mişcare pentru democraţie. La mişcare au participat reprezentanţii diverselor naţionalităţi din Estonia. Astfel, 150 de mii de neestonieni au votat la referendum pentru restabilirea independenţei statului estonian. Din fericire, mişcările naţionale nu au avut un caracter dominant în acea etapă. Anume datorită acestui fapt am reuşit să evităm vărsarea de sânge, fiindcă forţele procomuniste din URSS au fost legate la mâini. Istoria a arătat demult că miza pe un naţionalism radical nu va da roade.

– Cum apreciaţi parcursul democratic al ţărilor baltice în ultimii douăzeci de ani?

Desigur, în ultimii douăzeci de ani, ne-am îndepărtat de realităţile sovietice cu multe decenii, atât din punct de vedere tehnologic, politic, dar şi al conştiinţei sociale. Totuşi, nu pot afirma că sunt satisfăcut de toate. Deocamdată suntem departe nu doar de ideal, dar şi de năzuinţele noastre în acei ani de cotitură. Ne confruntăm deocamdată cu probleme de ordin economic – la acest capitol rămânem în urmă faţă de majoritatea ţărilor Uniunii Europene, rămânem în urmă la nivelul de trai. Zeci de mii de concetăţeni de-ai noştri au emigrat din ţară pe o perioadă de timp sau pentru totdeauna. Avem probleme şi în sfera socială – la capitolul pensii şi în domeniul sănătăţii. Din fericire, Estonia este o ţară mică, compactă, foarte comodă pentru a fi guvernată, are oameni muncitori, educaţi şi pricepuţi la toate. Ar fi o greşeală de neiertat dacă nu am profita de acest fapt la maxim.

Cum a reuşit Estonia să scape de a deveni membră a CSI?

Îmi este greu să răspund la această întrebare. Estonia, pur şi simplu, nu a avut niciodată o asemenea intenţie.

– Cum apreciaţi parcursul democratic al fostelor republici sovietice în ultimii douăzeci de ani? Cum apreciaţi proiectul CSI?

Îmi este greu să apreciez rezultatele la care au ajuns toate ţările post-sovietice. Chiar şi în Uniunea Sovietică republicile aveau un grad de dezvoltare diferit, aflându-se la niveluri diferite ale dezvoltării economice şi democratice. Unele dintre acestea au devenit dictaturi feudale. Altele, în pofida tuturor greutăţilor, încearcă să nu deraieze de pe calea adevăratei democraţii. Să fiu sincer, le simpatizez pe cele din a doua categorie. Cât priveşte CSI, pot să spun că această structură nu demonstrează o eficienţă deosebită şi nimeni nu a văzut vreodată ca CSI să rezolve ceva. Fostele republici sovietice merg pe căi diferite. Nu poţi înhăma la o trăsură un cal şi o căprioară!

– Există în Estonia oameni care regretă destrămarea URSS?

Desigur că sunt. Însă nu înseamnă că cei care regretă prăbuşirea URSS tind să o restabilească.

– Ce le-aţi recomanda să facă liderilor politici din R. Moldova şi cetăţenilor RM pentru ca ţara noastră să devină o democraţie autentică, membră a UE?

Fiecare naţiune îşi alege singură soarta. Condiţiile Estoniei şi ale Moldovei nu sunt deloc asemănătoare. Ceea ce e bine pentru noi, pentru ţara voastră poate fi o nenorocire. Nu vreau să devin pricina acesteia. Important e să alegeţi o direcţie şi să o urmaţi. Calea spre un ţel măreţ nu poate fi uşoară.

A consemnat Vadim VASILIU

The following two tabs change content below.