„PCRM-film” prezintă

PROPAGANDĂ // Partidul Comuniştilor a lansat un nou thriller electoral

După eşecul din aprilie 2009, Partidul Comuniştilor s-a specializat în producţia cinematografică. Aşa-zisul documentar „Atac asupra Moldovei” este urmat de un alt thriller electoral marca PCRM – „Un an negru pentru Moldova. Cronica distrugerii”. Împăiat cu expresii dure la adresa Alianţei pentru Integrare Europeană care „continuă să taie în carne vie” (vorba autorului filmului – n.r.), filmuleţul difuzat în toată presa procomunistă prezintă o imagine apocaliptică a celor 13 luni de guvernare a AIE. Alianţa este acuzată de promovarea unei politici antisociale, de încurajarea banditismului şi a contrabandei cu ţigări şi chiar de trădare naţională (!) în timpul inundaţiilor din această vară. Şi pentru că în film nu este solicitată opinia niciunui oficial, JURNAL a selectat zece idei promovate în filmuleţul comunist şi le-a contrapus explicaţiilor oficialilor.

1. În conturile BNM au fost lăsate peste 1,5 miliarde de dolari.

Veaceslav Negruţă, ministrul Finanţelor: „Fals. Să nu se încurce conturile personale cu cele bugetare. Conturile BNM erau goale. Banii care erau folosiţi pentru plăţile curente (salarii, pensii) erau luaţi cu împrumut de la bănci şi din mijloacele speciale ale instituţiilor bugetare, inclusiv de la universităţi”.

2. În bugetul de stat au fost lăsaţi 4,2 miliarde de lei.

Veaceslav Negruţă, ministrul Finanţelor: „Fals. În bugetul de stat exista o gaură de 8,5 miliarde de lei”.

3. Către 2009, datoria externă a R. Moldova a atins cele mai mici cote. Doar pe parcursul acestui an, datoria externă a RM a crescut cu 40 %.

Veaceslav Negruţă, ministrul Finanţelor: „Datoria externă cu adevărat a crescut pe parcursul acestui an, dar nu cu 40 %, ci cu 31% faţă de soldul din 2009. Creditele au fost contractate pentru reparaţia drumurilor, pentru sistemul de canalizare, adică pentru ulterioara dezvoltare a ţării şi nu pentru consum curent. Dar, chiar şi în condiţiile în care datoria a crescut, raportată la PIB, aceasta este suportabilă şi nu crează risc pentru dezvoltarea ulterioară a republicii, ci dimpotrivă – stimulente pentru dezvoltare.
În timpul fostei guvernări, cu adevărat datoria externă era mai mică, dar acesta e un lucru trist. Din cauza închiderii totale manifestată de fosta guvernare, niciun creditor extern nu vroia să împrumute bani R. Moldova.
Pentru o economie dezvolată sunt necesare resurse creditare. Faptul că comuniştii nu împrumutau bani nu e un lucru de laudă”.

4. Programul de guvernare al guvernului Filat nu conţine niciun cuvânt despre politica socială. Alianţa s-a concentrat să le facă pe plac doar creditorilor externi.

Vadim Pistrimciuc, viceministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei: „Eforturile au fost dublate. Cifrele vorbesc de la sine. Pe parcursul guvernării AIE, bugetul în domeniul social s-a majorat cu 400 milioane de lei. În pofida micii indexări a pensiilor în aprilie curent pentru pensionari a fost asigurat un suport de 260 de lei pentru lunile reci ale anului. În 2009, pentru ajutorul social erau prevăzuţi în buget 114 milioane de lei, în 2010 – 270 de milioane de lei. Au fost majorate plăţile sociale pentru toate categoriile de cetăţeni, de la copii la veterani. Indemnizaţia unică la naşterea copilului a fost majorată de la 1400 la 1700 de lei (pentru primul copil) şi de la 1700 la 2000 (pentru al doilea copil). Au fost majorate semnificativ şi indemnizaţiile lunare pentru îngrijirea copilului. Pentru mamele neasigurate – de la 150 la 300 de lei, pentru mamele asigurate – de la 25 % la 30 % din salariul de funcţie. A crescut numărul familiilor vulnerabile care beneficiază de ajutor social din partea statului de la 17000 la 34000 de familii. Pe lângă sistemul vechi de compensaţii, a fost implementat altul nou. Anul trecut, peste 200000 de persoane vulnerabile au primit compensaţii pentru perioada rece a anului”.

5. AIE a anulat majorările de salarii pentru profesori, militari, funcţionari publici

Veaceslav Negruţă, ministrul Finanţelor: „Parţial adevărat. AIE nu a majorat salariile militarilor şi funcţionarilor publici pentru că majorările operate pe hârtie de guvernarea precedentă nu au fost asigurate financiar. În schimb, pentru 2011, majorarea salariilor pentru aceste categorii este deja planificată.
Cât priveşte majorarea salariilor profesorilor, guvernarea a plătit salarii majorate, iar începând cu anul viitor vor urma şi alte majorări”.

6. Se închid spitalele, medicamentele se scumpesc.

Octavian Grama, viceministrul Sănătăţii: „Nu s-a înschis niciun spital în timpul guvernării AIE şi nici nu va fi închis. Cât priveşte medicamentele, acestea nu se scumpesc în spitale. E adevărat că se atestă astfel de cazuri în farmacii, dar pentru a stopa fenomenul am înfiinţat un serviciu special de evidenţă a medicamentelor care va obliga agenţii economici să comercializeze medicamentele la preţuri reale. Preţurile propuse de aceşti agenţi economici vor fi comparate cu cele din alte state, astfel vom putea evita majorarea lor nejustificată”.

7. În cele 12 luni de guvernare a AIE, RM a devenit campioană în Europa la capitolul contrabandă cu ţigări.

Tudor Baliţchi, directorul Serviciului Vamal: „Nu voi da aprecieri politice, voi indica doar date statistice, confirmate de Autoritatea Naţională a Vămilor din România. Aşadar, cantitatea de ţigări capturată la vamă a rămas în 2010 la nivelul celeia din 2008, circa 2 milioane de pachete. Diferenţa cea mare este că, dacă în 2008, cele mai multe ţigări de contrabandă erau capturate de partea românească (1,77 mil. de pachete din 2 mil – n.r.), în 2010 lucrurile s-au schimbat. Din cele două milioane de pachete de ţigări care urmau să ajungă prin contrabandă în România, în vama moldovenească au fost depistate peste un milion. Cantitatea ţigărilor reţinute de autorităţile vamale moldoveneşti la posturile de trecere a frontierei moldo-române în primele opt luni ale anului 2010 a crescut cu 470 % faţă de 2008. Autoritatea Naţională a Vămilor din România confirmă că Ucraina a devenit principala sursă de contrabandă cu ţigări. Numărul capturilor de ţigări la frontiera cu Ucraina este dublu faţă de cel cu R. Moldova”.

8. Străzile oraşelor şi ale satelor sunt ocupate de bandiţi.

Ministerul Afacerilor Interne: „Precedenta conducere a stabilit în activitatea poliţienească o practică nocivă de promovare a imaginii triumfale a luptei împotriva criminalităţii. Trimestrial, însă, numărul infracţiunilor tăinuite şi nedeclarate ajungea la 9–11% din totalul celor înregistrate. Pe moment, în gestiunea organelor de urmărire penală se află 30.286 de cauze penale nedescoperite, rămase din anii precedenţi. Din numărul acestora, 14.313 se referă la infracţiuni grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, cu rezonanţă socială sporită precum omoruri, acte de terorism, violuri, jafuri, tâlhării, cazuri de banditism şi crearea sau conducerea unei organizaţii criminale. Datele statistice care se referă la anul în care a fost schimbată conducerea MAI demonstrează că numărul infracţiunilor nu s-a mărit, pur şi simplu, ministerul nu mai tăinuieşte anumite informaţii”.

9. În schimb, cei patru fac cadouri părţi întregi din teritoriul statului. La doar patru luni după preluarea puterii, Filat promite Ucrainei o parte din teritoriul R. Moldova din apropierea satului Palanca.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene: „Cedarea teritoriului R. Moldova din apropierea satului Palanca era prevăzută în Protocolul adiţional la Tratatul cu privire la frontiera de stat dintre R. Moldova şi Ucraina, semnat în 1999, în timpul guvernului Ciubuc. Principalul negociator la semnarea Protocolului din 1999 a fost actualul deputat comunist Vasile Şova. Acest document a fost ratificat în 2001 de Parlamentul comunist, condus de Eugenia Ostapciuc, care şi-a pus semnătura pe legea de ratificare a actului. Apoi, tratatul împreună cu protocolul adiţional au fost promulgate prin decretul prezidenţial semnat de Vladimir Voronin la 23 iulie 2001”.

10. R. Moldova oferă acces autorităţilor române la datele personale ale cetăţenilor moldoveni. Datele privind proprietăţile acestora privind locul de studii sau de muncă. Acum un an aceste date puteau fi accesate doar de un număr limitat de specialişti din R. Moldova.

Vasile Ciornâi, şef adjunct al ÎS Registru: „Fals. În scopul bunei funcţionări a procesului de acordare a permiselor pentru micul trafic la frontieră, autorităţile române ne-au solicitat să le oferim asistenţă. Înainte de a elibera permisul de mic trafic unei persoane, responsabilii de la consulatele României din R. Moldova ne solicită să verificăm în baza noastră de date informaţiile despre solicitantul de permis. Noi nu le oferim nicio informaţie despre cetăţenii noştri, ci doar le răspundem prin „Da” sau „Nu” dacă acest solicitant cu adevărat locuieşte în zona prevăzută de Acordul privind micul trafic de mai bine de un an. Autorităţile române nu au acces la baza noastră de date”.

Mariana Raţă