„Parteneriatul Estic nu este anticamera UE”

INTERVIU // Bogumil Luft: „Pentru o ţară care nu este gata de a se integra în Uniunea Europeană nu este în interesul acesteia să fie admisă în această structură

Ambasadorul Poloniei, Bogumil Luft, a oferit un interviu exclusiv JURNALULUI în care ne vorbeşte despre summit-ul Parteneriatului Estic (PE) ce va avea loc la Varşovia pe 29-30 septembrie. Excelenţa sa a spus că PE este un proiect nou, necopt încă, iar summit-ul de la Varşovia are scopul de a intensifica activitatea în cadrul acestui proiect.

–      Excelenţă, ce perspective deschide Parteneriatul Estic (PE) pentru Republica Moldova, dar şi pentru alte ţări membre ale acestui parteneriat?

Parteneriatul Estic este o strategie a Politicii Europene de Vecinătate (PEV) pentru ţările care se află la graniţa estică a UE. PE înseamnă o strategie de apropiere, de ajutor al celor şase ţări. E vorba de Belarus, Ucraina, Moldova, Armenia, Georgia şi Azerbaijan. Vrem să ajutăm aceste ţări în promovarea şi implementarea reformelor, în introducerea mecanismelor care pot face din aceste ţări nişte parteneri mai buni, mai apropiaţi. E vorba de consolidarea instituţiilor şi valorilor democratice, despre economia de piaţă, mecanisme de dezvoltare şi cooperare cu UE.

–      Polonia s-a afirmat ca stat care promovează în mod constant valorile democratice spre est. De ce factori este dictată această năzuinţă? E mai sigur pentru Polonia să aibă în jur state cu o democraţie autentică?

Exact. E în interesul nostru că în vecinătatea proximă a UE să fie ţări democratice. E mai sigur aşa. E vorba şi de vecinătatea de Est, dar şi de cea de Sud. Gândindu-ne la interesul UE, considerăm că e bine să avem o vecinătate paşnică, democratică, care respectă valori foarte importante pentru UE: libertate, respectul faţă de persoana umană, stat de drept, respectul pentru bunul comun, onestitate în afaceri. Există şi un alt motiv. Noi, polonezii, ne amintim foarte bine de perioada în care nu am avut democraţie. Am trăit într-un sistem dictatorial comunist. Acest lucru face ca să privim cu mare simpatie toate ţările care tind spre o democraţie autentică. Acum treizeci de ani, la primul congres al mişcării „Solidaritatea” din Polonia, a avut loc un eveniment spectaculos. S-a votat o declaraţie, o scrisoare adresată tuturor popoarelor din centrul şi vestul Europei, popoare care au trăit în ţări nedemocratice, comuniste. A fost un apel, o speranţă că e posibil să ieşim din această situaţie. S-a dovedit a fi un apel profetic.

–      A fi membru al PE înseamnă a fi un potenţial membru al UE? Ce ar trebui să facă statele din PE pentru a deveni parte a UE?

În primul rând trebuie să spunem clar că Parteneriatul Estic nu e o anticameră a UE. Cele şase ţări sunt diferite între ele. Sunt şi ţări care nu exprimă dorinţa să devină membre ale UE. Obiectiv vorbind, dacă o ţară are această aspiraţie, participarea la PE o poate ajuta în aspiraţia de aderare la UE. O condiţie este reformarea ţării în aşa fel ca aceasta să fie compatibilă cu alte ţări din UE, să aibă capacitatea de a fi parteneri ai altor ţări ale UE. Ţara care participă la PE are avantajul de a primi asistenţă în aspiraţia de eurointegrare, dar PE nu are ca scop în sine integrarea în UE. PE este un alt proces, dar care ajută pe calea spre UE.

În Republica Moldova, mulţi oamenii cred că aderarea la UE depinde de decizia UE. E parţial adevărat, dar nu până la urmă. O ţară care nu este bine pregătită pentru asta nu va fi admisă, dar nici nu este în interesul ei să fie admisă. O ţară care nu este suficient pregătită nu va profita de statutul de ţară membră. Se poate chiar pierde, mai ales în domeniul economic. Întâi de toate, trebuie să fii partener eficient.

–      Ce aşteptări are RM de la summit-ul de la Varşovia din 29-30 septembrie?

PE este un proiect foarte nou care s-a lansat acum doi ani. Încă nu s-a dezvoltat, încă nu funcţionaează cum trebuie. Va urma o serie lungă de acţiuni care vor fi realizate. Va fi, sper, o desfăşurare a unei activităţi mai intense decât a fost până acum, vor fi formulate mai multe direcţii concrete ale dezvoltării. Din acest punct de vedere, rezultatul summit-ului de la Varşovia ar trebui să fie intensificarea activităţii în cadrul proiectului PE.

–      Institutul Polonez s-a arătat drept un ambasador de excelenţă al culturii polone în RM. La ce activităţi culturale să ne aşteptăm în viitorul apropiat?

Aici trebuie să precizez un lucru. Activitatea culturală poloneză din RM este realizată atât de Institutul Polonez de la Bucureşti, acreditat şi la Chişinău, cât şi de Ambasada Poloniei. De obicei, Institutul Polonez realizează aici acţiuni culturale care, în paralel, sunt organizate şi în România. Dacă un artist, un muzician sau un scriitor merge în România, vine şi la Chişinău. Şi ambasada are un anumit buget pentru cultură care ne permite să organizăm activităţi de sine stătător.

Pe 13 octombrie, la Chişinău va fi deschisă o expoziţie dedicată lui Czeslaw Milosz. E un mare scriitor polonez care a primit premiul Nobel în 1980. Anul acesta a fost numit anul lui Czeslaw Milosz în Polonia şi noi încercăm să promovăm această personalitate. A fost o persoană foarte interesantă şi pentru voi. A scris despre Europa de Est. S-a născut pe teritoriul actual al Belarusului. Apoi a trăit în Vilnius, capitala Lituaniei. S-a simţit foarte legat de această ambianţa culturală. E un loc unde Vestul se întâlneşte cu Estul. A scris despre această întâlnire, despre soarta popoarelor Europei de Est.

–      Excelenţă, vă rog să daţi un calificativ, o notă a proceselor democratice care au loc în RM. Se îndreaptă RM spre o democraţie autentică?

Cred că da. Moldova se află într-un moment foarte interesant. Pe scena vieţii publice au venit oameni noi. Nu e vorba doar de politică. E vorba şi de viaţa culturală, media, societatea civilă. A venit o nouă generaţie care a fost educată într-o ţară independentă. Această generaţie şi-a format o mentalitate deschisă. Această schimbare este cea mai profundă. Vă pot spune că am cunoscut Republica Moldova în perioada anilor 2001-2005, când eram corespondent de presă la Bucureşti, acreditat şi la Chişinău. În această perioadă, am cunoscut destul de bine RM. S-a întâmplat că după 2005 nu am mai venit aici timp de cinci ani. Acum un an, am venit pe post de ambasador la Chişinău şi am descoperit o ţară foarte schimbată. S-a schimbat mass-media, a apărut o dezbatere publică adevărată, instituţii ale societăţii civile. Schimbarea această am perceput-o foarte intens.

A intervievat Vadim VASILIU 

The following two tabs change content below.