„Contrafort” aşteaptă o schimbare de paradigmă politică şi culturală în 2010

Ultimul număr din 2009 al revistei „Contrafort” (nr. 11–12) ne propune, în loc de editorial, o pagină ce conţine reflecţii despre cele mai importante evenimente politice şi culturale ale anului trecut. „În politică, situez pe primul loc „revoluţia tinerilor basarabeni”.

Numesc „revoluţie” protestul tinerilor din acele zile de aprilie, pentru că tot ce s-a întâmplat ulterior a situat Republica Moldova într-o altă, nouă, paradigmă de dezvoltare”, menţionează Vasile Gârneţ. Aceeaşi opinie este împărtăşită de Nicolae Negru („Ca un fulger din senin, demersul tinerilor a luat prin surprindere nu numai guvernarea comunistă, paralizată de frică, dar şi opoziţia”), Constantin Cheianu, Maria Şleahtiţchi. Valentina Tăzlăuanu afirmă că evenimentul politic al anului 2009 a fost, „fără niciun dubiu, schimbarea survenită la guvernare după alegerile parlamentare din 29 iulie”.

Cât priveşte viaţa culturală a republicii, respondenţii la întrebările „Contrafort”-ului nu găsesc în ea aproape nimic demn de a fi luat în seamă. Micile realizări ale literaturii şi artei autohtone sunt umbrite de Nobelul pentru literatură, acordat Hertei Muller.
Revista mai publică o interesantă şi foarte citită dezbatere în blogosferă, iniţiată de Vasile Gârneţ cu prilejul lansării la Chişinău a cărţii lui Vasile Ernu „Ultimii eretici ai Imperiului”. Motivul de bază al polemicii l-a constituit faptul că Ernu l-a invitat la lansare pe odiosul personaj politic Mark Tkaciuk, cel care „a cimentat dictatura lui Voronin cu toate ilegalităţile şi abuzurile ei monstruoase” (V. Gârneţ).

La capitolul „O carte în dezbatere” citim cronici captivante ale lui Vitalie Ciobanu şi Grigore Chiper despe cartea-hit a lui Constantin Cheianu „Sex & Perestroika” (Ed. Cartier, 2009). Autorul descrie cu vervă şi furie întâmplări din istoria personală şi din istoria R. Moldova, pornind din 1989 până în vara anului trecut. „… genul acesta de descrieri şi asociaţii amuzante sugerează esenţa comunismului sovietic din Basarabia. Una tragicomică, grotescă, dizolvantă prin absurdul ei, în acelaşi timp, înfricoşător şi derizoriu”, observă Vitalie Ciobanu în articolul „Memoriile „fierbinţi” ale perestroikăi”.

Rubrica „Cartea de istorie”, susţinută de Alexandru-Florin Platon, prezintă volumul Stellei Ghervas „Reinventer la tradition. Alexandre Stourdza et l’Europe de la Sainte-Alliance”, apărut şi premiat la Paris. Tamara Cărăuş scrie despre „Etica neuitării” de Monica Lovinescu (Ed. Humanitas, 2009), „o carte de raftul întâi”, subliniind: „Una din modalităţile de a se opune şi a rezista comunismului este recursul la memorie”. Leo Butnaru consacră articolul „Apostolul, teologul şi palimpsestul” memoriei lui Octavian Paler, împreună cu care „a hălăduit pe ruinele Efesului”. Traducătoarea de limba franceză şi limba română în limba germană Julia Richter îşi exprimă nedumerirea şi revolta în legătură cu nedreptatea care i se face Marianei Codruţ, poetă de prim-plan în literatura română, care însă e ţinută în planul doi de oficialii din domeniul literar.

La chestionarul „De ce îşi pune omul întrebări?” răspund Dumitru Radu Popa, Marcela Benea, Lucian Dan Teodorovici, Emilian Galaicu-Păun, Simona-Grazia Dima, Bogdan Creţu, Daniel Cristea-Enache, Marius Chivu.

Recentul „Contrafort” ne mai oferă o pagină de versuri de Liliana Armaşu, de o sinceritate dezarmantă, poezie conceptuală de Ioana Ieronim şi poeme noi, cu tentă experimentală, ale lui Grigore Chiper.

Scriitoarea Carmen Firan e prezentă cu nuvela „Omul din Est”. Mai putem citi eseul „Vestul meu” al autorului german Ingo Schulze şi încă o parte a prozei cu accente parodice „Voci 2 sau misterioasele sfere” de Vladimir Beşleagă. Dramaturgul Val Butnaru apare cu un fragment din romanul „Cartea nomazilor din B.”, care urmează să apară în februarie curent. Spaţiul nu ne permite să cităm decât o scurtă secvenţă savuroasă: „Banchetul începu imediat, fără ca invitaţii să mai aştepte tradiţionalul discurs al autorului în care să le mulţumească vorbitorilor pentru aprecierile înalte şi observaţiile constructive.

Îmbulziţi în micul restaurant al ASOS şi călcându-se pe picioare, scriitorii se grupară selectiv în colectivităţi compacte de câte doi-trei membri. Stând în picioare şi ciocnind paharele de plastic cu băutură, discutau aprins despre creşterea preţurilor la benzină, despre nesimţirea consoartelor, despre onorariile mici şi multe alte chestiuni legate nemijlocit de lansarea cărţii. Domnea o atmosferă culturală efervescentă”.

The following two tabs change content below.
Irina Nechit

Irina Nechit