“Accesul la dosarele SIS şi MAI va fi posibil din luna martie”

Interviu cu Petru Vicol, directorul Arhivei Naţionale

Odată cu transferarea fondurilor de arhivă din depozitele speciale ale Serviciului de Informaţii şi Securitate şi  Ministerului Afacerilor de Interne la Arhiva Naţională, mai multe familii, rude ale persoanelor deportate s-au adresat cu cereri de a li se permite să studieze dosarele celor care au avut de suferit în urma represiunilor politice din perioada sovietică. Petru Vicol, directorul Arhivei Naţionale a declarat că cel mai probabil rudele vor avea acces la dosare începând cu 1 martie curent.  Pe moment are loc procesul de ordonare şi numerotare a dosarelor recepţionate. Aflaţi mai multe despre procedura prin care cetăţenii vor avea acces la dosare din interviul realizat de JURNAL cu directorul acestei instituţii.

–         Dle, Vicol, câte dosare au fost şi mai urmează a fi transferate din depozitele speciale ale structurilor de forţă la Arhiva Naţională?

De la SIS au fost transferate 5027 dosare, iar de la MAI – 5158 dosare. Nu ştim câte vor fi transferate de la Ministerul de Interne. De la SIS, însă, vom recepţiona în total peste 14 mii de dosare. Din păcate, nu avem spaţiu suficient pentru depozitarea tuturor dosarelor pe care urmează să le preluăm. De 20 de ani ne confruntăm cu această problemă. Nu putem arenda alte sedii deoarece pentru păstrarea documentelor avem nevoie de condiţii speciale, de o temperatură şi umiditate a aerului constante. În 2008, a fost elaborat un proiect de construcţie a unei anexe la actuala clădire a Arhivei Naţionale, costul căreia a fost estimat la suma de 26 de milioane de lei. Din păcate, nu s-au găsit aceşti bani. Am făcut mai multe demersuri, la care însă n-am primit răspuns. Sperăm ca măcar în 2011 carul să se urnească din loc.

–         Cine are acces pe moment la dosarele transferate de la SIS şi MAI?

Acum, nimeni nu are acces, deoarece are loc procesul de ordonare a dosarelor. Un grup de lucru din care fac parte şase angajaţi ai Arhivei Naţionale numerotează documentele filă cu filă. Are loc întocmirea unui inventar. Preconizăm până la finele lunii martie să finalizăm procesul. Totodată urmează să angajăm jurişti care ne vor consilia în privinţa eliberării dosarelor preluate de la SIS, deoarece acestea conţin informaţii cu caracter personal. Când vor fi depersonalizate (numele vor fi acoperite cu hârtie cu lipici – n.a.), la ele vor avea acces cercetătorii, istoricii, jurnaliştii. Din noiembrie până acum, au existat peste 10 solicitări de acces la dosare din partea rudelor. Chiar azi am avut o doamnă care a solicitat unele copii de pe dosarul tatălui său. I-am explicat situaţia şi am promis că în timpul cel mai apropiat va avea aceste copii.

–         Care va fi procedura de acces a cetăţenilor, rudelor familiilor supuse deportărilor la aceste documente?

Tendinţa pe parcursul ultimilor doi ani este ca instituţia Arhiva Naţională să devină cu adevărat una publică şi deschisă. Accesul este simplu. Cetăţenii pot depune o cerere pe adresa directorului Arhivei Naţionale, prin care solicită accesul la sala de studiu. Li se eliberează un permis valabil pentru un an de zile. În sala de studiu activează angajaţii arhivei care oferă ajutorul metodic necesar. Nu există nicio taxă privind accesul în această sală. Se percep taxe doar dacă persoana solicită copii ale unor documente.

–         În cadrul Arhivei există fonduri în pericol de degradare din cauza păstrării acestora în condiţii neadecvate?

Clădirea actuală a Arhivei Naţionale a fost construită şi dată în exploatare în 1964 şi de atunci nu a fost supusă unor reparaţii capitale. Sistemul de ventilare, de creare a condiţiilor de păstrare a documentelor în depozite este învechit. Noi încercăm să facem tot posibilul ca dosarele să nu fie afectate. Trebuie să ţinem cont însă şi de faptul că aceste dosare au avut de suferit în anii 1940 – 1944, când au fost supuse evacuării, fiind plasate în condiţii nu prea bune. De asemenea, lasă de dorit utilajul tehnic de restaurare a documentelor, ne folosim încă de utilajul moştenit din perioada sovietică.

–         Ce fel de tehnologii utilizează arhivele din alte ţări, spre deosebire de noi?

În Occident sunt aplicate tehnologii moderne, are loc copierea pe suport electronic a documentelor. La noi nu s-a făcut acest lucru. În acest moment, suntem în proces de elaborare a concepţiei de informatizare a arhivelor din RM, dar iarăşi avem nevoie de mijloace financiare pentru procurarea scanerelor şi altor aparate costisitoare. Taxele instituite de Guvern ne ajung doar pentru procurarea rechizitelor şi întreţinerea localului Arhivei Naţionale, nu ne permit trecerea la autogestiune. Salariul angajaţilor noştri variază între 1000 şi 2000 de lei. Oamenii vin , se angajează, dar având condiţii de muncă precare şi salarii mici, la scurt timp pleacă. Ne-am adresat conducerii şi sperăm să depăşim acest impas, ca în viitorul apropiat Arhiva Naţională să devină o instituţie cu adevărat deschisă publicului larg.

Interviu realizat de Svetlana Corobceanu

The following two tabs change content below.